Lecţia crizei de la Bank of Cyprus pentru transparenţa pieţei bancare: românii nu citesc atent nici contractele de depozit

Ziarul Financiar 12.04.2013

Criza de la Bank of Cyprus România, sucursală a băncii cu acelaşi nume din Cipru, pentru a cărei salvare au fost se­chestraţi banii depo­nenţilor, a reanimat o discuţie mai veche de pe piaţa locală privind transparenţa băncilor, atenţia cu care clienţii citesc contractele şi gradul de conştientizare a diferenţelor dintre o bancă şi alta.

În 2010 sistemul a fost zdruncinat de Ordonanţa 50 privind creditarea persoa­nelor fizice care a provocat revelaţia că prea puţini clienţi ştiu ce au semnat atunci când au luat un credit – atât din vina băncilor care au recurs inclusiv la clauze abuzive, cu condiţii prezentate în mod înşelător, cât şi a superficialităţii clienţilor în general.

Acum discuţia s-a mutat pe zona depozitelor: BNR insistă că a atras atenţia de mai multe ori asupra diferenţei dintre statutul băncilor care operează în regim de sucursală şi băncile care sunt filiale, în timp ce unii clienţi de sucursală susţin că diferenţierea nu s-a făcut în mod clar în comunicarea publică şi în cerinţele de transparenţă aplicate sucursalelor.

Guvernatorul BNR Mugur Isărescu susţinea săptămâna trecută că „scrie mare de tot acolo (în contractul de depozit) că sumele sunt garantate până la 100.000 de euro – sunt garantate de fondul din Cipru (nu ştiu cum se numeşte) – şi dedesubt este semnătura deponentului“.

El consideră că nu este corect ca un client să spună că nu a cunoscut regimul de garantare aplicat depozitului său. „Dacă cineva sub semnătura lui ia cunoştinţă de ceva şi după aia spune - ajutat de articolele de presă şi de formatorii de opinie - dom’le n-am ştiut înseamnă că avem cu toţii o problemă. Sau încercăm să mişcăm repede respon­sabilitatea sau ...“

Şi totuşi, un experiment simplu realizat de ZF arată că lucrurile nu stau chiar aşa şi nu toate sucursalele „scriu mare“.

„Mă consider o persoană informată peste medie, citesc cu regularitate ZF şi alte site-uri/publicaţii de profil, dar este pentru prima oara când aud de faptul că există două tipuri de bănci în România: sucursale străine şi bănci cu capital străin. Cine s-ar gândi că o bancă din România se supune regulilor din Cipru? Să înţeleg că angajaţii acestei bănci îşi plătesc impozitele pe salariu şi CAS-ul tot în Cipru?“, este mesajul transmis de un cititor al ZF.

Lucrurile ar putea fi însă uniformizate la nivelul UE, în măsura în care va fi aprobat un proiect de reglementare care stabileşte că în fiecare ţară membră depozitele de peste 100.000 de euro vor putea fi folosite pentru salvarea unei bănci care riscă să se prăbuşească.

 

Cum sunt prezentate în băncile locale informaţiile despre nivelul garantării depozitelor bancare şi la ce instituţii, din România sau din străinătate, la două săptămâni după suspendarea operaţiunilor Bank of Cyprus

Mădălina Panaete

Pe 28 martie, guvernatorul BNR Mugur Isărescu a spus că BNR va cere băncilor să introducă în ofertele de pre­zen­tare precizarea „cu asterisc“ unde sunt garantate depozitele ban­care. „Vom discuta în consiliul de administraţie, vă spun în avans, şi vom introduce un regulament, în care fiecare de­pozitar să ia cunoştinţă, fie că sunt bănci cu capital românesc, fie că sunt sucursale. Să fie un asterisc în care să spună: depozitul este garantat la ....“, a afirmat atunci Isărescu, citat de Mediafax.

Joi după-amiaza, la zece zile după ce activitatea Bank of Cyprus în România a fost suspendată pentru o perioadă de trei săptămâni, un reporter al Ziarului Financiar a mers la trei unităţi bancare din Capitală, dintre care două sucursale ale băncilor străine, pentru a cere informaţii despre condiţiile contractuale ale deschiderii unui depozit. Relevant a fost în ce măsură este prezentată în oferta iniţială de depozite a băncii informaţia despre nivelul garantării, de 100.000 de euro, şi despre instituţia care garantează - Fondul de Garantare al Depozitelor din România sau din altă ţară, în cazul unei bănci de tip sucursală, aşa cum este Bank of Cyprus.

De la o sucursală ING reporterul a primit o fişă cu ofertele băncii cu privire la economii şi depozite, iar la jumătatea paginii este scris „Economiile sunt garantate prin Schema de Garantare a Depozitelor din Olanda. Plafonul maxim de garantate este de 100.000 de euro per client“. Totodată, această informaţie era scrisă şi lângă bancomatele băncii, dar anunţul nu este scos în evidenţă.

 

Prima oprire a fost la o unitate a băncii Italo Romena, sucursală a băncii italiene Veneto Banca (deci cu depozite asigurate în Italia), situată pe bulevardul Ion Mihalache din Capitală. ZF a cerut informaţii despre deschiderea unui de­po­zit la acea bancă şi despre condiţiile contractuale. Răspunsul unui angajat al băncii a fost că aceste contracte se citesc şi se semnează de către client în momentul în care este deschis de­pozitul. Totuşi, a fost înmânată o ofertă cu date despre nivelul dobânzilor, dar care nu conţine informaţii privind nivelul sumei asigurate şi al instituţiei care o face (facsimil mai sus).

La câţiva metri distanţă, într-o unitate a băncii BCR, cea mai mare bancă din România după valoarea activelor, acelaşi răspuns: contractul se citeşte de către client atunci când se deschide depozitul, acesta îl semnează, iar dacă în termen de 15 zile are o nemulţumire sau găseşte o prevedere pe care o consideră abuzivă în documente poate să vină la bancă şi să anuleze contractul. În dosarul care conţinea contractul cadru pentru serviciile bancare, care a fost prezentat pentru informaţii înainte de a lua decizia semnării contractului, este menţionat că depozitele „sunt garantate în limitele stabilite de Fondul de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar“, dar nu este scris nimic despre suma garantată şi nici dacă este vorba de Fondul din România sau din altă ţară.

La o unitate BCR, cea mai mare bancă locală după valoarea activelor, personalul băncii a oferit reporterului ZF un dosar cu toată documentaţia privind prevederile generale în ceea ce priveşte serviciile bancare. În josul paginii 52 se poate găsi prevederea că  „Disponibilităţile Clientului înregistrate în evidenţele BCR sunt garantate, potrivit reglementărilor legale în vigoare în domeniul garantare“, însă nu se menţionează suma garantată. Totodată, se anunţă faptul că BCR afişează la unităţile bancare informaţiile referitoare la garantarea depozitelor.

 

Într-o altă zonă a Bucureştiului, la ING Bank de lângă Piaţa Romană, este menţionat într-un pliant oferit clienţilor faptul ca plafonul maxim de garantare a depozitelor este de 100.000 de euro per client la Fondul de Garantare al Depozitelor din Olanda.

Ce spune BNR despre afişarea informaţiilor privind nivelul garanţiei depozitelor şi unde sunt asigurate aceste depozite - în România sau în străinătate:

„Nu pot eu (BNR - n. red.) să fac politica de activitate a unei bănci. E ca şi cum i-aş spune unui vânzător de maşini cum să-şi vândă maşinile, aici depinde de marketingul fiecăruia. Eu le impun numai reguli de siguranţă, este o piaţă liberă“,  a declarat Mugur Şteţ, purtătorul de cuvânt al BNR.  El spune că din moment ce o persoană are 100.000 de euro pentru a-i depune la bancă, această persoană deţine active de peste jumătate de milion de euro, deci şi o gândire mai sofisticată în ceea ce priveşte afacerile în general şi ştie până la ce nivel sunt garantate sumele. El consideră că oamenii ştiu toate aceste elemente şi nu crede că îşi lasă banii la o bancă  fără să fie informaţi. „Când e vorba de banii mei nu există timp scurt“, mai spune Şteţ, care adaugă faptul că oamenii pot cere mai multe informaţii la bancă, nu iau doar contractul şi îl semnează. În legătură cu iniţiativa anunţată a BNR de a cere băncilor să sublinieze în contracte şi oferte unde sunt garantate depozitele şi până la ce nivel, Mugur Şteţ a spus:  „Dacă se făcea o astfel de reglementare, se afla. Probabil e încă în discuţie“.


Reporterul ZF a primit o pagină de la o unitate a băncii Italo Romena cu ratele de dobândă valabile. Pe această pagină nu este trecut nivelul garantării sau instituţia care garantează.  Când a fost întrebat dacă se pot consulta înainte condiţiile contractuale, personalul băncii a spus că aceste contracte se citesc şi se semnează în bancă atunci când se deschide depozitul.

 

Depozitele la cele nouă sucursale străine reprezintă 8% din totalul depozitelor din România

 

Depozitele la cele nouă sucursale ale băncilor străine totalizau la sfârşitul primului trimestru din acest an 24,4 mld. lei (5,5 mld. euro) şi reprezentau aproximativ 8% din totalul sumelor depuse la băncile din România, reiese din datele Fondului de Garantare a Depozitelor Bancare (FGDB).

Totalul depozitelor la băncile de pe teritoriul României a ajuns la finele lunii martie la 303,6 mld. lei, iar sumele la instituţiile de credit garantate de Fond erau de 279,2 mld. lei.

La sfârşitul perioadei ianuarie – martie din acest an existau 32 de bănci persoane juridice române, participante la FGDB, şi nouă sucursale ale instituţiilor de credit din alte state membre. Cele mai mari bănci locale care funcţionează ca sucursale sunt ING (Olanda), Citi (Irlanda) şi Italo-Romena (Italia).

Sucursalele băncilor străine nu mai sunt membre ale FGDB de la 1 ianuarie 2007, data aderării României la Uniunea Europeană, fiind incluse în schemele de garantare a depozitelor din ţările de origine. În cazul supravegherii sucursalelor deschise de băncile străine atribuţiile BNR sunt limitate în principal la monitorizarea indicatorilor de solvabilitate şi a constituirii rezervelor minime obligatorii.

Depozitele bancare mai mici de 100.000 de euro pe deponent/pe bancă sunt garantate la nivel europen. Dacă în 2008 sumele depuse de români la sucursale ajungeau la aproximativ 12 mld. lei, reprezentând 5% din totalul depozitelor, în ultimii trei ani valoarea s-a dublat, iar ponderea din total oscilează în jur de 8%.

În timp ce depozitele la sucursalele băncilor străine au crescut în T4 2012 şi T1 2013, cele de la băncile româneşti cu capital străin au scăzut. „Evoluţia depozitelor la sucursalele din România ale băncilor străine a fost opusă celei la instituţiile de credit române, valoarea acestora majorându

-se în ultimul trimestru de anul trecut cu 0,4 mld. lei în principal datorită sporului depozitelor persoanelor juridice în lei şi de valori peste plafonul de garantare”, se arată într-un raport al Fondului de Garantare. Pe segmentul populaţiei, la sfârşitul anului 2012, depozitele la instituţiile de credit din România au atins 123,8 mld. lei, cu 1,3% peste valoarea de la finele trimestrului anterior (Ă0,4% în termeni reali), respectiv cu 7,9% în plus faţă de perioada similară a anului precedent (Ă2,8% în termeni reali). 

„Creşterea s-a datorat sporului depozitelor populaţiei de valori mai mici decât plafonul de garantare la instituţiile de credit participante la FGDB, valoarea depozitelor la sucursalele băncilor străine din România consemnând o creştere de doar 0,1 mld. lei”, se mai arată în raportul FGDB. Claudia Medrega