Un canal navigabil între Dunăre şi Marea Mediterană, cale ferată de mare viteză şi autostrăzi sunt proiecte pe care Serbia le va realiza cu bani şi companii din China
China, noua putere mondială economică, îşi foloseşte din plin atuul muncii ieftine şi al fondurilor aproape nelimitate pentru a se implica în construirea infrastructurii Serbiei, o ţară cu o economie sărăcită şi devastată de războaie.
O bancă din China finanţează 85% din proiectul de construire a unui pod peste Dunăre în Belgrad la care participă şi o companie chineză. De asemenea, China s-a oferit să contribuie cu fonduri la proiectul unui culoar de cale ferată de mare viteză care ar lega capitala sârbă de Budapesta.
Apoi tot o companie chineză va construi probabil un canal navigabil între Belgrad şi oraşul-port grecesc Salonic.
Lucrările de construcţie la podul de 1,5 kilometri peste Dunăre, între cartierele Zemun şi Borca, au început în toamna anului 2011 şi se vor termina în octombrie anul viitor, potrivit premierului sârb Ivica Dacic, citat de agenţia B92.
Podul este construit de compania chineză China Road and Bridge Corporation (CRBC) şi de firme sârbeşti. Banca Chinese Exim Bank finanţează 85% din investiţia de 170 milioane euro.
De asemenea, CRBS este interesată să participe la contruirea a două autostrăzi, una care va ajunge la graniţa cu Muntenegru, iar cealaltă care va traversa centru ţării şi va uni două coridoare majore de transport transeuropean.
Proiectele vor fi finanţate cu un credit pe 18 ani cu dobândă redusă de la Exim Bank, scrie Financial Times.
Potrivit explicaţiilor lui Dacic, China este cel mai important partener strategic, iar Serbia vrea să strângă legăturile cu statul chinez.
Cu vaporul prin Serbia, spre Marea Mediterană
De asemenea, o companie chineză se va implica, probabil, în construirea unui canal navigabil care va face legătura între Belgrad şi portul grecesc Salonic legând Dunărea de râurile Morava şi Vardar. Proiectul va necesita investiţii de până la 17 milioane de dolari şi va acoperi o suprafaţă de 10.500 de kilometri pătraţi, echivalentă cu teritoriul provinciei Kosovo, notează China Daily. Canalul va trece şi prin Macedonia.
Dacă se va materializa, proiectul va reprezenta un punct de cotitură important în cooperarea dintre China şi Europa în privinţa infrastructurii, mai ales în contextul în care mai multe parteneriate au fost desfiinţate în câteva ţări europene, printre care Polonia.
Guvernul de la Belgrad şi compania chineză China Gezhouba Group Corporation au început deja în martie studiul de fezabilitate pentru canalul Morava-Vardar.
De la Budapesta la Belgrad cu peste 300 km/h
La începutul acestui an, ambasada chineză din Budapesta a lansat iniţiativa construirii unui coridor feroviar de mare viteză între capitala ungară şi cea sârbă. Surse din ministerul sârb al transporturilor au indicat că trenurile vor putea circula pe această cale ferată cu viteze de peste 300 km/h. Estimările preliminare cifrează la două miliarde de euro investiţiile necesare acestui proiect. Asemenea viteze sunt posibile datorită condiţiilor aproape perfecte de mediu. Investitorii chinezi sunt pregătiţi deja cu bani de la Fondul Chinez de Dezvoltare, care are ca scop investiţii în sud-estul Europei.
În prezent, trenurile ajung la o viteză medie de 35 km/h pe oră în Serbia, nu mai rapid decât în epoca aburului. La modernizarea infrastructurii feroviare a Serbiei va contribui şi compania rusă de căi ferate Russian Railways, cu un acord de împrumut de 800 de milioane de dolari. Acesta va fi semnat luna viitoare.
Serbia, o economie sufocată de birocraţie, intervenţii politice şi corupţie
Cu o populaţie de 7,3 milioane, Serbia este cea mai mare dintre fostele republici iugoslave şi înregistrează în medie investiţii directe străine de trei miliarde de dolari pe an, mai mult decât ţara vecină Croaţia, care va intra în UE pe 1 iulie.
Constructorul auto italian Fiat a deschis calea investiţiilor în 2008 cu uzină pe care a cheltuit până acum un miliard de euro. Tot în acel an monopolul rus al exporturilor de gaze naturale Gazprom a preluat participaţia majoritară la compania sârbă de petrol şi gaze NIS pentru 400 milioane euro, scrie agenţia Thomson Reuters.
Însă investitorii se plâng că economia şi climatul de afaceri sunt sufocate de birocraţie, intervenţii politice şi corupţie. Banca Mondială a calificat Serbia printre ultimele zece state din lume în funcţie de uşurinţa obţinerii permiselor de contruire. Aici este nevoie de nouă luni şi avize de la 18 instituţii diferite pentru obţinerea permisului şi adesea de relaţii politice şi „stimulente” financiare pentru oficiali.
„Există multă corupţie, multă ineficienţă şi birocraţie inexplicabilă”, a explicat un diplomat occidental.