Micii riscă să dispară de pe grătare din cauza unor norme ale UE

Autor: Gabriel Razi 30.04.2013

Micii, unul dintre cele mai răspândite produse din carne proaspătă procesată din România cu vânzări de 50 milioane de euro anual, riscă să dispară de pe piaţă începând cu luna iunie ca urmare a intrării în vigoare a unui regulament european care interzice folosirea în compoziţia acestui produs a carbonaţilor de sodiu, dar şi a unui conservant şi a unui antioxidant.

Cei trei aditivi alimentari sunt elementele esenţiale în reţeta de preparare a micilor. Astfel, sub risc se află un segment de business atacat de procesatori precum CrisTim, Elit Cugir, Agricola Bacău sau Dolly-Com.

În replică, procesatorii români de carne au înaintat Comisiei Europene o cerere prin care solicită introducerea produsului pe lista celor considerate tradiţionale pentru ca astfel să poată folosi aditivi interzişi în cazul produselor „de serie“. Această soluţie a fost folosită în Spania şi Franţa în cazul Chorizo şi al cârnaţilor pentru miculdejun.

„Procesatorii din piaţă au stocuri pentru întreaga vară, aşa că nu vor fi probleme în piaţă, sunt suficienţi mici. Reţetele pot să fie şi schimbate, dar facem şi o cerere de derogare către Comisia Europeană“, spune Iulian Căzăcuţ, general manager al Dolly-Com, care a vândut în 2012 mici de 4 milioane de euro.

Piaţa locală a micilor s-a ridicat anul trecut la apropximativ 22.000 de tone, din care 72% au fost acoperite de vânzările din retailul modern.

Practic, anul trecut consumul de mici pe cap de locuitor a fost de aproximativ 1,1 kilograme. Consumul mediu total de carne este pe piaţa locală de aproximativ 60 kilograme pe cap de locuitor anual.

Piaţa micilor se află sub risc încă de la sfârşitul anului 2011, atunci când Uniunea Europeană a publicat un regulament privind folosirea aditivilor alimentari. Situaţia a intrat abia recent în lumina reflectoarelor în contextul în care acest regulament va intra în vigoare începând cu luna iunie.

Deşi, potrivit prevederilor legale, de la 1 iunie producţia de mici sub actuala reţetă este interzisă, produsul este puţin probabil să dispară definitiv de pe rafturile magazinelor.

Ştefan Pădure, directorul executiv al Asociaţiei Române a Cărnii, spune că în acest moment organizaţia a înaintat către Comisia Europeană două cereri pentru a reintroduce „în legalitate“ micii şi că estimează că în şase-opt luni se va obţine unda verde de la Comisia Europeană.

„Asociaţia a trimis un document tehnic către comisie, dar este puţin probabil ca această petiţie să fie aprobată. Cea de-a doua metodă, cu şanse foarte mari de reuşită, este introducerea micilor în lista produselor tradiţionale pentru a putea folosi reţeta originală. Vom arăta că în spatele produsului se află o poveste.“

Într-o scrisoare a Asociaţiei Ro­mâne a Cărnii înaintată Autorităţii Naţionale Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) se arată că cel mai vechi document în care se face referire la micii româneşti este din 1920.

Mai mult, autorităţile de la Bruxelles s-au angajat ca în următorii doi ani să nu facă controale în statele membre pe tema acestui regulament.

 

Exporturi sub semnul întrebării

Micii sunt şi un produs pe care procesatorii români l-au trimis în ultimii ani la export. Livrările de mici în străinătate s-au ridicat anul trecut la aproximativ 7-10 milioane de euro, ceea ce înseamnă aproximativ jumătate din exporturile de cârnaţi şi cârnăciori de anul trecut, potrivit datelor din piaţă. Principalele pieţe pe care ajung micii româneşti sunt cele din Italia şi Spania, acolo unde sunt marile comunităţi de români. „Procesatorii români vând mici şi în străinătate. Afacerea cu mici are şi o componentă foarte importantă de export pentru că vânzările se fac către comunităţile mari de români din vestul Europei. Sper să nu ne dăm în cap singuri“, mai spune Ştefan Pădure.