Vine timpul ca antreprenorii să-şi pună problema succesiunii. Este pregătită noua generaţie pentru preluarea afacerii?

Studiul arată că antreprenorii români au un puternic simţ al identităţii, sunt conştienţi atât de avantajele, cât şi de dezavantajele modelului lor de business, precum şi de poziţia pe care o au în piaţă,

„Prima ediţie a raportului dedicat antreprenorilor şi afacerilor de familie din România, PwC Family Business Survey şi-a propus să ofere afacerilor de familie şi antreprenorilor atât o platformă care să faciliteze schimbul de opinii, cât şi o fundaţie pentru creşterea şi dezvoltarea viitoarelor generaţii de antreprenori. Ecoul din piaţă la această iniţiativă a noastră a fost pozitiv“, a spus Alexandru Medelean, director PricewaterhouseCoopers, lider în servicii integrate pentru antreprenori şi afaceri de familie.

„Atât proprietarii afacerilor de familie, cât şi angajaţii acestora sunt mai implicaţi în activităţile firmei şi mai preocupaţi de rezultate, asumându-şi responsabilitatea atât pentru succese, cât şi pentru nereuşite. De asemenea, există un angajament puternic al proprietarilor faţă de angajaţi, faţă de clienţi şi faţă de afacere în sine. Acest angajament se reflectă şi în comportamentul perso­nalului, care este mai loial şi rămâne alături de afacere vreme mai îndelungată. Astfel, afacerea de familie este parte din comu­nitatea locală“, relevă studiul PwC Family Business Survey în România.

Pe de altă parte, provocările specifice acestui sector de activitate sunt predarea ştafetei către generaţia următoare sau soluţionarea problemelor de familie, care ar putea avea impact asupra afacerii. Conform raportului realizat de PwC, atunci când este vorba de implicarea familiei în afacere, un procent semnificativ dintre respondenţi au deja membri de familie care lucrează în cadrul firmei, la nivel de senior management (84%), sau la alt nivel (71%), comparativ cu 47% la nivel global.

„Implicarea rudelor în business poate avea şi părţi negative, atunci când membrii îşi întrec atribuţiunile. În afacerea Transavia sunt implicaţi fraţii şi surorile mele, recent şi nepoţii. Aduce un plus de valoare implicarea familiei în afacere, dacă ştii să gestionezi activitatea fiecăruia“, spune Ioan Popa, antreprenorul din spatele Transavia, liderul pieţei locale a cărnii de pasăre.

Antreprenorul din Alba a spus că relaţia cu rudele şi implicit cu angajaţii companiei este una excelentă, însă nu poate uita caracterizarea pe care i-a făcut-o unul dintre aceştia. „Una dintre rudele mele, angajat în companie a fost întrebat: Cum caracterizaţi şeful dumneavoastră în câteva cuvinte? Şefu’ este ca postavu - ţine cald, da’ freacă“, îşi aminteşte Popa, de altfel antreprenorul recunoscând că este sever cu angajaţii chiar dacă sunt membri din familie, când aceştia nu-şi fac treaba.

Ioan Popa, antreprenorul din spatele Transavia, liderul pieţei locale a cărnii de pasăre: „În afacerea Transavia sunt implicaţi fraţii şi surorile mele, recent şi nepoţii. Aduce un plus de valoare implicarea familiei în afacere, dacă ştii să gestionezi activitatea fiecăruia“.. Foto Mihai Dăscălescu
 

Pe de altă parte, conflictele pot apărea cu precădere la momentul transferului către noua generaţie, în special dacă nu există cadru prestabilit în acest sens, conform rezultatelor raportului PwC.

Conflicte interne, confuzie de roluri, aşteptări nerealiste şi un amestec nedorit între problemele personale şi cele profesionale, toate acestea pot contribui la creşterea potenţialului de conflict. Dat fiind faptul că acest tip de organizaţie poate include şi membrii din exteriorul familiei, păstrarea problemelor de familie în afara afacerii poate deveni o provocare în sine.

„Pe cei din jurul tău trebuie să-i instruieşti să diferenţieze raporturile sufleteşti de cele de business. Nu este niciun dezavantaj să lucrezi cu familia dacă ştii să impui regulile făcute în prima zi. Regulile sunt la fel pentru toţi angajaţii, foarte multă implicare, seriozitate şi putere de muncă. Afacerile de familie construite serios şi dezvoltate perseverent în ani întregi de muncă au cel mai mare potenţial, iar dacă există şi legături solide de familie, atunci ele pot trece mai uşor peste perioade de criză“, a mai spus Ioan Popa.

Transavia este în prezent un lider al pieţei cărnii de pasăre din România, având un model de afacere integrat, respectiv de creştere, procesare şi comercializare a produselor din pui. Popa spune că în spatele acestei afaceri stau cei aproape 1.500 de angajaţi, o echipă solidă de management, investiţii constante şi un know-how propriu.

Pe de altă parte, devine evident faptul că afacerile de familie au nevoie de mecanisme specifice pentru a face faţă situaţiilor de conflict şi pentru a supravieţui. Potrivit raportului Family Business Survey, 52% din cei intervievaţi au declarat că adoptă proceduri de măsurare şi recompensare a performanţei.

Unele dintre procedurile implementate sunt foarte specifice acestui tip de afacere, incluzând înţelegeri ale acţionarilor (39%), crearea unui consiliu de familie (32%), stabilirea unor proceduri pentru situaţii neprevăzute (26%), acceptarea unui mediator (26%), stabilirea unor prevederi clare cu privire la intrarea şi ieşirea din firmă (19%), sau elaborarea unei constituţii de familie (13%).

Câteodată, afacerile de familie recunosc nevoia unei opinii externe la nivel de management, astfel 55% din cei incluşi în raportul PwC au în consiliul director şi membri din afara familiei, în timp ce 32% din respondenţi au acţionari din această categorie.

Pe de altă parte, succesiunea şi transferul afacerii atât în planul acţionariatului, cât şi al managementului implică, în primul rând, confirmarea faptului că următoarea generaţie este pregătită. Aceasta poate să însemne şi validarea abilităţilor necesare sau a vârstei moştenitorilor ori a disponibilităţii acestora pentru a prelua afacerea, potrivit PwC.

Ca alternativă, se poate lua în considerare păstrarea proprietăţii de către familie, angajarea unui nou management sau alte variante de a continua afacerea.

Ion Sturza, directorul fondurilor de investiţii Fribourg Investments şi GreenLight Invest, fost premier al Republicii Moldova şi fost partener al lui Dinu Patriciu la Rompetrol, este de părere că viitoarele generaţii nu trebuie implicate în afaceri dacă nu-şi doresc acest lucru.

„Sunt foarte puţini cei care au înzestrarea de a face afaceri. Businessul nu se face din pasiune, ci se face pentru câştig. Nu trebuie implicate generaţiile viitoare în afaceri, dacă nu-şi doresc acest lucru“, a spus Ioan Sturza.

Mai mult de jumătate din afacerile de familie româneşti incluse în raportul Family Business Survey plănuiesc să transfere noii generaţii atât proprietatea asupra afacerii, cât şi managementul.

Preocupările centrale sunt acelea că noua generaţie nu va dori să se implice în management sau că noua generaţie s-ar putea să nu fie pregătită la timp pentru preluare.

Printre cei care iau în considerare vânzarea sau listarea companiei, 16% ar alege să deruleze o ofertă publică, acelaşi procent ar opta pentru vânzarea către fonduri de investiţii, în timp ce 10% ar vinde către alte companii.

Pe de altă parte, antreprenorii şi afacerile de familie din România se încadrează în categoria celor nemulţumiţi de nivelul de pregătire al tinerilor proaspăt-intraţi pe piaţa muncii, conform raportului Family Business Survey. Doar 16% din respondenţi consideră că tinerii au un bun nivel de pregătire, în timp ce 58% nu sunt de acord cu această afirmaţie.
 

Catedră „PwC – antreprenoriat şi afaceri de familie“ la Babeş-Bolyai

În acest context, la Cluj, în cadrul Universităţii Babeş-Bolyai a fost deschisă la finalul lunii martie Catedra „PwC – antrepre­noriat şi afaceri de familie“, care îşi propune să dezvolte „o punte“ între universitate şi mediul de business.

„În prima lună de funcţionare am introdus la nivel de masterat două cursuri, denumite Afaceri de familie, la specializarea adminis­trarea afacerilor, respectiv la management hotelier. În cadrul acestor cursuri experţi din mediul privat vor preda studenţilor timp de 14 săptămâni diverse teme legate de proble­matica actuală a afacerilor de familie“, a spus Dragoş Păun, codirector al Catedrei PwC – antre­prenoriat şi afaceri de familie, din cadrul Facultăţii de business, Universitatea Babeş-Bolyai.

Totodată, reprezentantul Facultăţii de business din Cluj a mai spus că s-a depus spre acreditare iniţierea unui curs postuniversitar denumit „Sustainable Business Modells-Mini-MBA“, care va fi derulat împreună cu PwC România.

Acest program va fi oferit de către Universitatea Babeş-Bolyai şi PwC România pentru specialişti din întreaga ţară care vor dori să se perfecţioneze.

„Fiind prima catedră de acest gen din România, aceasta a atras deja atenţia atât me­diului academic, conduceri ale universităţilor cu care avem parteneriate, dar şi mediului de afaceri. În acest sens, am primit mai multe solicitări din partea unor companii de a derula programe similare prin care experţi din cadrul firmelor să predea studenţilor noştri“, a precizat Dragoş Păun.

„Domeniul antreprenoriatului şi afacerilor de familie este în sine un domeniu în plină dezvoltare şi care nu a fost valorificat până în acest moment. În ţările din Europa de Vest există institute specializate care se ocupă doar de acest domeniu al afacerilor de familie, care sunt văzute ca un element important în economia unei ţări. Unul dintre obiectivele Catedrei PwC –  antreprenoriat şi afaceri de familie este şi de a dezvolta cercetarea fundamentală în acest domeniu, iar lansarea pentru prima data în România a Family Business Suvery este un semnal că mediul de afaceri este pregătit la o astfel de provocare“, au spus reprezentanţii Facultăţii de business din Cluj.

Totodată, conducerea facultăţii are în plan organizarea anul viitor a unei conferinţe internaţionale „Family Business: Premises, Challenges, and Perspectives“, la care vor lua parte experţi din mediul academic, dar şi de afaceri, pe tema afacerilor de familie.

„Pregătirea academică a studenţilor este stimulată prin prisma a două activităţi generale pe care catedra le va desfăşura, conferinţele oamenilor de afaceri care le vor inspira acestora sentimentul de antreprenoriat şi le va arăta practic cu ce se confruntă mediul de afaceri autohton, respectiv dezvoltarea în rândul studenţilor, cu sprijinul cadrelor didactice, a studiilor de caz, sondajelor, lucrări de licenţă, pe tema afacerilor de familie. Credem că aceste lucrări practice vor ridica nivelul de pregătire al studenţilor“, a precizat Păun.