Isărescu anunţă că urmează un nou ciclu de reducere a dobânzii datorită evoluţiei mai bune a inflaţiei

Mugur Isărescu, guverna­torul BNR, a anunţat că la urmă­toarea şedinţă de politică mo­ne­tară, din 1 iu­lie, se va discuta redu­ce­rea do­bân­zii-cheie, având în vedere evoluţia mai bună a inflaţiei faţă de estimări. El a spus chiar că BNR intră într-un nou ciclu de re­du­ce­re a dobânzilor. Singurul lucru care ar pu­tea stopa această tendinţă ar fi doar veşti proas­te din economie, în special din agricultură.

În şedinţa de joi BNR a menţinut do­bânda-cheie la 5,25%, precum şi ratele re­zer­velor minime obli­ga­torii la 15% la lei şi 20% la valută, urmând să continue să gestioneze adecvat lichi­di­tatea din sistemul bancar, conform aşteptări­lor analiştilor. Pe de altă parte BNR a decis ieri îngustarea coridorului simetric format de ratele dobân­zilor facilităţilor per­ma­nente în jurul ratei dobânzii de politică mo­netară, de la +/-4 punc­te procentuale, la +/- 3 puncte procen­tua­le, în vederea tem­pe­rării volatilită­ţii dobân­zilor pe piaţa mo­netară şi bancară,

„Decizia BNR de a îngusta coridorul si­metric format de ratele dobânzilor la fa­cilităţile permanente în jurul dobânzii de po­liti­că monetară este o măsură foarte im­portantă pentru  creşterea semnalului trans­mis de dobânda-cheie şi de transparentizare a conduitei politicii monetare. Coridorul de +/-3pp este încă mare comparativ cu inter­va­le­le din ţările vecine (+/-1pp în Ungaria şi +/-1,5 în Polonia), însă este un pas înainte. Această măsură ar trebui evaluată pe un ori­zont mediu şi lung, cu implicaţii asupra creş­terii credibilităţii şi eventual a predicti­bi­li­tă­ţii politicii monetare“, afirmă Cătălina Mol­nar, economistul-şef al UniCredit Ţiriac Bank.

O implicaţie pe termen scurt a deciziei BNR ar fi creşterea uşoară a dobânzilor in­ter­bancare pe termene scurte către dobân­da de politică monetară (5,25%), ceea ce ar în­tări rolul de semnal al celei din urmă, spu­ne Eugen Sinca, analist-şef al BCR.

În ultimele săptămâni dobânzile inter­banc­are pe termene de sub trei luni au scă­zut mult sub dobânda de politică monetară, iar de­cizia de ieri ar contrabalansa mişcările recente. O implicaţie pe termen mediu şi lung este pregătirea terenului pentru mai multe re­duceri ale dobânzii de politică monetară, de 25 de puncte de bază fiecare, astfel pre­venindu-se scăderea dobânzii la facilitatea de depozit la zero.

Mişcarea are sens dacă ne gândim că într-un interval de cinci ani am putea vedea o dobândă de politică monetară cu 1,5-2 punc­te procentuale sub nivelul actual, po­trivit lui Sinca. Analiştii şi-au schimbat scenariile pri­vind dobânda de politică monetară şi nu mai exclud o ajustare în acest an. BCR vede acum prima reducere a do­bân­zii-cheie cu 25 de puncte de baza la ulti­ma şedinţă a BNR din acest an, de pe 5 no­iembrie, şi anticipează că ar putea urma încă două reduceri cu 25 de puncte de bază fiecare în T1 2014, ceea ce ar plasa dobânda la 4,5% în martie 2014. Relaxarea politicii mo­netare ar putea continua apoi printr-o re­ducere a rezervelor minime obligatorii pen­tru lei, în viziunea BCR.

Şi RBS Bank vede posibilă o reducere a dobânzii de politică monetară cu 0,25% către finalul anului 2013 şi continuarea procesului de ajustare a dobânzii-cheie la începutul anului 2014 dacă rata inflaţiei va reveni în intervalul ţintit mai repede decât se anticipează acum, iar aşeptările vor indica menţinerea ratei inflaţei în intervalul-ţintă.

Dobânda de politică monetară, care in­flu­enţează indirect costul creditelor acor­da­te de bănci în economie, a fost îngheţată la 5,25% pe an în luna mai a anului trecut.

Inflaţia anuală s-a apropiat în ianuarie de 6%, depăşind aşteptările pieţei, însă în fe­brua­rie şi martie 2013 creşterea preţurilor s-a temperat, rata anuală a inflaţiei coborând la 5,25% la sfârşitul primului trimestru din 2013.

Pe piaţa valutară leul s-a apreciat vizibil în ultima parte a lunii aprilie, susţinut de vân­zările de valută ale jucătorilor străini, iar rata de referinţă a coborât spre 4,32 lei/euro, nivel comparabil cu cel de la începutul anului 2012.

Isărescu a spus că această scădere a cursului este remarcabilă având în vedere criza din Cipru.