Ramona Mitrică despre plăcerea şi pasiunea promovării culturii române la Londra/ de Stelian Ţurlea. GALERIE FOTO

Autor: Stelian Turlea 10.05.2013

Ramona Mitrică şi-a început activitatea în antreprenoriatul cultural după mulţi ani în care a fost aproape de acest fenomen în Marea Britanie. A plecat la Londra în urmă cu paisprezece ani, în căutarea unui paradis al realizării profesionale. În 1999 a fost numită ataşat cultural al Ambasadei României din Marea Britanie. În 2002 a devenit directorul Centrului Cultural Românesc şi al Fundaţiei Raţiu din Londra. În 2008 a creat Profusion International, propria firmă de consultanţă artistică, şi în 2011 a lansat Profusion Publishers, o editură britanică independentă. Este directorul Festivalului de Film Românesc de la Londra. În toţi aceşti ani a lucrat cu peste 120 de voluntari, români şi britanici, pentru a realiza peste 200 de programe culturale.


- Dragă Ramona Mitrică, conduceţi de câţiva ani Profusion International, o firmă proprie de consultanţă artistică, iar din 2011 editura Profusion Publishers, care publică romane româneşti de suspans şi poliţiste. Puteţi spune pe scurt cititorilor „Ziarului de duminică” cum a apărut această editură?

- Profusion International este o firmă de consultanţă culturală pe care am infiinţat-o în urmă cu cinci ani împreună cu scriitorul şi jurnalistul britanic Mike Phillips. Oferim mai multe tipuri de servicii şi avem colaboratori profesionişti din diferite domenii: traducere, publicitate, PR, marketing, strategie şi politici culturale.
Cel mai recent program al nostru este Editura Profusion (www.profusion.org.uk) prin care publicăm autori români pe piaţa de carte de limbă engleză. Am început la finalul lui 2011 şi o mare provocare pentru noi a fost găsirea unei nişe prin care să putem pătrunde pe o piaţă foarte competitivă, cu volume venind dintr-o literatură foarte puţin cunoscută în Marea Britanie.
Am căutat poveşti bune şi uşor de citit de către oameni care nu au cunoştinţe de specialitate despre literatura şi miturile poporului român.
Literatura de masă, „popular culture”, este apreciată de britanici şi o treime din proza publicată în prezent în Marea Britanie este de natură „crime”, poliţistă. Acest fapt a condus la o foarte mare varietate a ofertei de carte, cele mai bine vândute în ultimii ani fiind traducerile literaturii poliţiste din Scandinavia – Nordic Noir.
Mike Phillips este el însuşi un autor cunoscut de romane poliţiste, premiat cu prestigiosul „Pumnal de Argint” acordat de Crime Writers Association (Asociaţia Autorilor de Literatură Poliţistă). Eu am studii de filologie şi, în timpul studenţiei, am fost îndrumată de profesorul Paul Cornea să analizez şi aspecte ale romanului de tip poliţist. Iată că pasiunea şi cunoştinţele dobândite atunci s-au dovedit utile şi peste ani.
Dincolo însă de plăcerea şi pasiunea promovării culturii române, Profusion Publishers este un business care presupune şi aspecte financiare. Suntem una dintre cele 3.412 edituri britanice înfiinţate în 2011. Nişa pe care am intrat noi este cea a literaturii de consum, de tip thriller, adusă din spaţiul literar al „noii Europe”. Important pentru noi, ca editori britanici, este să găsim întotdeauna nişa potrivită.
Aşadar, după ce am cercetat cu atenţie piaţa, am ales cărţi scrise de autori din generaţii diferite, cu stiluri complet diferite şi poveşti reprezentative pentru curentul noir din literatura română. Am început seria Profusion Crime cu traducerea şi publicarea romanului Attack in the Library (Atac în bibliotecă, 1983) de George Arion, considerat de critici drept o carte de căpătâi în romanul românesc de gen. Am continuat cu Kill the General (Ucideţi generalul, 2011) de Bogdan Hrib şi Anatomical Clues (Indicii anatomice, 2009) de Oana Stoica-Mujea. De asemenea, am publicat o carte document, Rîmaru – Butcher of Bucharest (Rîmaru – Măcelarul Bucureştiului), scrisă de Mike Phillips şi Stejărel Olaru în 2012.


- Care a fost reacţia după publicarea primelor trei traduceri? Este publicul britanic interesat de literatura românească? E loc pe piaţa britanică pentru astfel de cărţi?

- Oameni de specialitate din Marea Britanie, jurnalişti, critici şi scriitori importanţi, ne-au citit şi ne-au plăcut. Barry Forwshaw - autorul „British Crime Writing: An Encyclopedia”, Patrick McGuinness – autorul cărţii „The Last Hundred Days” – nominalizată pentru Booker Prize, Prof. John McLeod de la Universitatea din Leeds, Julian Cole de la The Press York, George Nott de la Enfield Independent, Mike Ripley de la Shots Magazine sunt doar câţiva dintre cei care au salutat apariţia primei serii Profusion.
Universităţi britanice, cum ar fi Colegiul Goldsmith, Universitatea din Leeds, şi-au manifestat interesul şi ne-au invitat să prezentăm cărţile Profusion. Volumele sunt apreciate pentru că sunt traduse într-o engleză fluentă, corectă, care păstrează totodată culoarea locală şi stilul autorilor români. De asemenea, cadrele academice au apreciat faptul ca volumele Profusion beneficiază de introduceri ample, de numeroase note de subsol, iar în cazul cărţii document şi de un index detaliat.
Pe lângă poveştile captivante, cititorii noştri apreciază şi faptul că volumele Profusion se găsesc atât în format electronic cât şi tipărit, au un preţ accesibil, o prezentare atractivă şi pot fi achiziţionate din multe locuri: Amazon, Waterstones, Blackwell’s, librării private din centrul Londrei cum ar fi Belgravia Books şi Joe Sandoe etc. Cărţile se găsesc şi la Bucureşti, pe rafturile librăriei engleze „Anthony Frost” de pe Calea Victoriei.
Am primit şi câteva reacţii mai puţin prietenoase. Nu multe. Unii români „mai patrioţi” ne-au întrebat de ce nu traducem autorii clasici români, în loc să ne pierdem timpul cu literatura de consum. Alţii „şi mai patrioţi” ne-au întrebat dacă noi chiar considerăm că „Rîmaru – Butcher of Bucharest” este modul cel mai bun de a promova România.
Intenţia noastră cu cartea document „Rîmaru – Butcher of Bucharest” nu a fost de a promova România, ci de a scrie o carte bună care să intereseze un public internaţional. Cei mai mulţi dintre cititorii noştri vor afla pentru prima dată despre farmecul Bucureştiului şi despre viaţa de zi cu zi a locuitorilor săi. Imaginea adevărată a unui loc creează interes şi atrage.
Prin cărţile pe care le publicăm dorim să transmitem faptul că românii, chiar dacă trăiesc într-o societate diferită, pot trece prin probleme existenţiale similare cu ale britanicilor şi pot acţiona asemănător.
Piaţa de carte britanică este foarte mobilă, foarte flexibilă, deschisă pentru autori noi şi literaturi străine. Din cele 60.000 de cărţi publicate anual în Marea Britanie, traducerile din literatura internaţională reprezintă aproximativ 4.5%. Deşi interesul publicului larg nu este extraordinar de mare pentru literatura din Estul Europei, există în mod clar deschidere şi curiozitate pentru alte zone culturale.
Din păcate literatura română nu este atât de cunoscută în spaţiul anglo-saxon pe cât ar merita. Vizibilitatea autorilor români în Marea Britanie este un lucru care trebuie construit cu multă răbdare, cu pasiune şi cu multă încredere în capacitatea literaturii române de a comunica cu orice public.
Într-un peisaj cultural atât de variat ca cel britanic, cred că literatura română se pliază foarte bine. Desigur crearea unei prezenţe de carte românească pe piaţa britanică necesită o investiţie amplă şi de lungă durată. Şi, mai întâi de toate, trebuie să găseşti nişa potrivită şi să convingi publicul că meriţi atenţia sa.

- Cum vreţi să extindeţi activitatea editorială? Cum va evolua Profusion Publishers?

- Avem nişte produse de calitate şi acum lucrăm pentru a le face cât mai cunoscute. Lucrăm zilnic la promovarea cărţilor pe numeroase canale, unele dintre acestea fiind departamentele de specialitate din diferite universităţi: departamentele de traduceri, studii media, studii europene, literatură internaţonală, sociologie, criminologie.
Participăm, de asemenea, la prezentări şi lansări, în cluburi de carte şi librării, precum şi la Târgul Internaţional de Carte de la Londra. Facem parte din Crime Writers Association şi suntem promovaţi prin reţeaua lor de specialitate. Cărţile noastre au fost acceptate şi pe lista lungă pentru premiul International Dagger, o competiţie prestigioasă în domeniu.
Planul nostru pentru primii ani ai editurii este să reinvestim orice profit din activităţile noastre în munca editorială. Dacă vreţi, aceasta este o asigurare că putem să continuăm pe drumul pe care am pornit, indiferent de factorii externi care pot afecta piaţa de carte.
Asadar suntem în plin proces de pregătire a altor trei cărţi, scrise de autori români importanţi. Vom continua şi seria de literatură poliţistă, dar ne vom extinde şi în alte domenii literare. Pot să vă mai dezvălui deocamdată numai că următoarea serie se numeşte Profusion Gold şi că prima carte din această serie va fi un roman de Augustin Buzura.


- Activitatea Profusion nu s-a limitat la editarea unor traduceri. Aţi organizat, cu succes, se pare, evenimente culturale diverse. Ne puteţi vorbi despre ele? Cât de dificil este să organizezi asemenea evenimente fără sprijinul autorităţilor?

- Primul program produs de Profusion a fost „Romanian Connections”, un schimb cultural între două capitale culturale europene – Sibiu 2007 şi Liverpool 2008. Programul a avut loc în noiembrie 2008 la Liverpool şi a cuprins un turneu al Teatrului Naţional “Radu Stanca” din Sibiu, precum şi evenimente conexe (conferinţe, concerte, discuţii publice cu artişti români).
Un program marca Profusion este şi Festivalul de Film Românesc de la Londra (www.rofilmfest.com). Pregătim anul acesta cea de-a X-a ediţie şi ne bucurăm de sprijinul comunităţii şi al business-urilor româneşti de succes pentru finanţarea şi promovarea acestui produs cultural veritabil. Avem şi sprjinul autorităţilor române, prin Ambasada României la Londra şi prin Departamentul Politici Pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni.
Organizăm şi participăm la multe prezentări, conferinţe şi mese rotunde pe teme legate de dialog şi diversitate culturală în Europa, arta şi pericolele traducerii, promovare şi brand de ţară.
O parte a activităţii Profusion este legată munca de traducere şi corectură de texte de orice tip, realizată de traducători calificaţi, vorbitori nativi de engleză şi de română: de la traduceri de articole, studii şi cărti, până la traduceri autorizate de acte şi documente oficiale (www.translationromanian.co.uk).
Profusion a iniţiat şi asigură funcţionarea unui Punct de Informare Românesc permanent (situri internet, buletine informative regulate, comunicate de presă, agenda evenimentelor culturale, interviuri cu personalităţi culturale româneşti).

- Aţi organizat şi un foarte respectat Romanian Film Festival in Londra. Ce înseamnă el, cui îi este destinat cu prioritate: comunităţii româneşti sau publicului britanic?

- Festivalul de Film Românesc de la Londra este un eveniment anual creat în 2003 din dorinţa de a prezenţa publicului britanic cele mai noi şi mai bune producţii de film din România. Festivalul s-a ridicat odată cu Nou Val al cinematografiei româneşti. Când am început, tinerii regizori – acum premiaţi la Cannes – îşi prezentau filmele de studenţie. Filmul românesc încă nu se bucura de distribuţie în cinematografele britanice, iar interesul publicului internaţional abia începuse să se manifeste. Treptat, ajutat de recunoaşterea internaţională acordată filmului românesc, precum şi de faptul că marile succese de la Cannes au început să fie cumpărate de case de distribuţie britanice, publicul londonez a început să fie tot mai interesat de regizorii români şi filmele lor.
Organizarea unui festival presupune foarte multă muncă şi, evident, fonduri suficiente care să asigure buna funcţionare a unui eveniment atât de complex. Din fericire, există încă organizaţii şi persoane private care recunosc importanţa unui eveniment cultural de top. Festivalul este non-profit şi funcţionează pe bază de granturi, donaţii şi sponsorizări.
În cadrul Festivalului sunt organizate proiecţii de filme artistice, documentare şi de scurt metraj, precum şi numeroase evenimente conexe: mese rotunde, recepţii, premiere, discuţii, master-classes, întâlniri ale oaspeţilor (actori şi regizori) cu comunitatea românească, sesiuni de întrebări şi răspunsuri după fiecare proiecţie din program, expoziţii, lansări de carte şi DVD, evenimente de networking cu invitaţi români şi specialişti de film britanici.
Festivalul reprezintă pentru multe filme româneşti o bună ocazie de a fi văzute în Marea Britanie. Există deja un număr important de filme care sunt distribuite prin reţele specializate (Artificial Eye, New Wave Films, Trinity, Soda Pictures, Dogwoof). Există însă şi multe alte filme care nu au distribuitori britanici, dar care merită să fie prezentate şi publicului din Marea Britanie. Aici intervine Festivalul de Film Românesc în cadrul căruia orice iubitor de film poate vedea atât cele mai recente filme ale Noului Val, cât şi filme clasice. Importanţa Festivalului vine şi din faptul că este un eveniment care prezintă un peisaj amplu al cinematografiei româneşti contemporane.
Toate filmele sunt prezentate cu subtitluri în limba engleză, în săli prestigioase din centrul Londrei. Marea majoritate a filmelor proiectate sunt premiere londoneze. Festivalul s-a bucurat de cronici pozitive în presa britanică şi organizatorii întreţin relaţii bune cu importanţi critici şi specialişti de film, persoane care ajută la popularizarea filmului românesc.
Festivalul de Film Românesc de la Londra este deja un eveniment de tradiţie în calendarul cultural londonez. Ediţia precedentă, cea de a IX-a, a avut loc în noiembrie 2012 şi a atras un public de peste 2.000 de persoane, români şi britanici.
Având o puternică componentă educaţională, la Festival sunt invitaţi specialişti români din lumea filmului – regizori, actori, scenarişti, critici de film – dându-le românilor din Regatul Unit şansa de a se întâlni cu unele dintre cele mai îndrăgite şi respectate personalităţi ale cinematografiei naţionale: actorii Victor Rebengiuc, Horaţiu Mălăele, Marcel Iureş, Răzvan Vasilescu, Cosmina Stratan, Cristina Flutur, Ada Condeescu, Andi Vasluianu, regizorii Lucian Pintilie, Dan Piţa, Cristian Mungiu, Corneliu Porumboiu, Stere Gulea, Nae Caranfil, Radu Muntean, criticii de film Mihai Chirilov, Magda Mihăilescu, Mihai Fulger, producătorii Andrei Boncea, Dan Burlac etc.
Formula „film românesc” a început să fie sinonimă cu „film de calitate”, iar noile producţii româneşti sunt aşteptate cu interes atât de cinefili cât şi de specialiştii din lumea filmului.

- Vă sprijină sau nu autorităţile culturale române în demersurile dvs?

- Încă nu am avut ocazia de a lucra cu autorităţile culturale române în ceea ce priveşte editura noastră, Profusion Publishers. Sperăm ca lucrurile să se schimbe şi ca, pe viitor, să putem lucra şi cu autorităţile din România în scopul finanţării de traduceri. Cred că promovarea literaturii din România în spaţiul anglofon este necesară – „a must”, cum ar zice englezii. Ca editor de carte în Marea Britanie, mi se poate reproşa că este normal să fac astfel de afirmaţii, întrucât voi beneficia de pe urma promovării. Această opinie mi-am format-o, totuşi, cu mult înainte de a înfiinţa Profusion şi cred cu tărie în beneficiile care pot veni dintr-o mai bună cunoaştere a culturii române în acest spaţiu.
Pot spune, totuşi, că am avut colaborări de succes cu autorităţile culturale române în cadrul altor programe – cel mai important fiind „Romanian Connections” din Liverpool, capitală culturală europeană 2008. Cu acea ocazie, am organizat turneul Teatrului Naţional „Radu Stanca” din Sibiu, teatrul fiind un partener excepţional. Am adus atunci un spectacol în regia lui de Silviu Purcărete (Aşteptându-l pe Godot) şi unul în regia lui Radu Alexandru Nica (Balul), ambele fiind extrem de bine primite de publicul din Liverpool.
Financiar, turneul a fost posibil printr-o finanţare a programului Promocult, obţinută de teatrul sibian. Profusion a asigurat serviciile de management de turneu, punând la punct detaliile organizatorice, relaţiile cu partenerii britanici, publicitatea, acţiunile de PR, organizarea de evenimente conexe etc.
Cultura este un bun ambasador pentru un popor şi poate deschide calea spre dialog şi cunoaştere. Odată ce publicul străin are şansa de a cunoaşte mai bine cultura română, îi va cunoaşte mai bine şi pe români.

- Ce înseamnă să fii manager cultural într-o mare capitală occidentală?

- Locuiesc la Londra de aproape paisprezece ani şi munca mea a fost legată, de la bun început, de promovarea culturii române în Marea Britanie, pe o scenă culturală vibrantă şi foarte competitivă. Am fost întotdeauna atrasă de un stil de viaţă activ în care să pot face lucruri interesante în fiecare zi, iar Londra oferă o atmosferă în care, dacă vrei cu adevărat să faci ceva, nu ai cum să nu reuşeşti. Fiind una din marile capitale ale lumii, atât din punct de vedere financiar cât şi cultural, în Londra se întâmplă mereu ceva care să te ţină în priză.
Am găsit aşadar exact ceea ce îmi doream: un paradis al realizării profesionale.

- Cât e job propriu-zis şi cât e pasiune în tot ceea ce faceţi?

- Pasiune până la capăt. Multă speranţă. Şi consecvenţă.