Declinul economic al zonei euro a împins în recesiune întreaga Uniune Europeană. Franţa s-a scufundat, iar Germania abia se menţine pe linia de plutire

Şi economia franceză a intrat în recesiune, a doua din ultimii patru ani, iar în Europa de Est Polonia, cea mai mai rezistentă economie a regiunii, a evitat pe muchie de cuţit stagnarea.

Economia UE a scăzut cu 0,1% în primele trei luni ale anului în raport cu cele trei luni anterioare, când contracţia a fost de 0,5%. Cea mai mare economie a lu­mii a intrat astfel în recesiune, definită ca două tri­mestre consecutive cu evoluţie negativă. Economia zo­nei euro a scăzut cu 0,2% în perioada ianuarie-martie, acesta fiind al şaselea trimestru consecutiv de declin.

Cea mai mare economie a Europei, Germania, a evitat la limită recesiunea cu o creştere de 0,1%, după o cădere de 0,7% în trimestrul anterior. Avansul are la bază „aproape exclusiv“ cheltuielile efectuate de gospodării, potrivit institutului german de statistică, citat de agenţia Bloomberg. Investiţiile s-au redus în perioada analizată, iar comerţul net a avut o contribuţie minimă la creştere.

„Faptul că investiţiile, exporturile şi importurile au scăzut sugerează slăbirea cererii interne“, a afirmat Holger Sandte, analist la banca Nordea.

Un factor care a frânat revenirea economiei germane este, probabil, iarna neobişnuit de lungă. Aceasta a îngheţat activitatea din construcţii şi a redus încre­derea oamenilor de afaceri, a explicat Bundesbank.

Economia franceză, a doua ca mărime din zona euro, a fost afectată în primul trimestru de asemenea de reducerea investiţiilor, scrie The Wall Street Journal. Mai grav, cheltuielile populaţiei au scăzut, cu 0,1%, ceea ce reflectă probabil nivelul ridicat record al şomajului. Popularitatea preşedintelui francez, so­cialistul François Hollande, este la cote minime la doar un an de la venirea sa la conducerea Franţei. Doar 11% dintre francezi apreciază că Hollande va avea succes în atingerea obiectivului de a face ca şomajul să înceapă să scadă până la sfârşitul acestui an, potrivit unui sondaj de opinie realizat de CSA.

Franţa „luptă“ cu austeritatea impunând mai multe taxe

Lupta contra austerităţii, unul dintre motivele evidente ale recesiunii din zona euro, a fost un element-cheie în campania electorală a lui Hollande, iar acum a revenit în atenţia guvernanţilor francezi. După ce preşedintele Eurogroup a îndemnat Franţa să accelereze programele de reforme în condiţiile în care a primit doi ani în plus pentru atingerea ţintelor de reducere a deficitului bugetar, ministrul francez de finanţe Pierre Moscovici a atenţionat că el şi francezii „refuză“ austeritatea. „Vom face ceea ce este necesar, dar nimic mai mult. Accept ajustarea structurală, dar mă împotrivesc supraajustării şi este o diferenţă în a fi serios şi austeritate. Vreau să fiu serios, dar refuz austeritatea“, a spus el, citat de CNBC.

Guvernul lui Hollande este acuzat că este prea lent în aplicarea reformelor structurale şi pentru piaţa muncii în timp ce încearcă să introducă o nouă taxă pe averile persoanelor bogate. Comentariile lui Mos­covici vin după ce ministrul culturii Aurelie Filippetti a anunţat că vrea să impoziteze smartphone-urile, tabletele şi alte aparate ce pot fi conectate la internet pentru a finanţa producţia de artă franceză.

Economia franceză a scăzut cu 0,2% în primul trimestru, la fel ca în trimestrul anterior, arată datele Eurostat.

Pentru Italia, o altă economie majoră a zonei euro, primul trimestru al acestui an este al optulea consecutiv de scădere. PIB-ul s-a contractat cu 0,5%, după o corecţie de 0,9% în ultimele trei luni ale anului trecut. Ministerul de finanţe estimează că economia va reuşi să iasă din recesiune abia spre sfârşitul anului. Ca şi guvernul francez, cel italian asigură că este hotărât să respecte ţintele bugetare, dar şi să pună frână austerităţii. Noul guvern va suspenda plata unui impozit pe locuinţa de bază impus de cabinetul anterior şi a indicat că nu va fi nevoie de tăieri bugetare pentru finanţarea planului său de stimulare economică. Datoria ţării a atins nivelul record de 2.035 miliarde euro în martie.

Polonia şchioapătă

Economia poloneză, singura din UE care a evitat recesiunea în timpul marii crize economice şi financiare, a încetinit până la limita stagnării în primul trimestru. PIB-ul a crescut cu 0,1% în raport cu cele trei luni anterioare şi cu 0,4% comparativ cu aceeaşi perioadă din 2012, cel mai lent nivel de după primul trimestru din 2009. Reducerea investiţiilor publice şi private, scăderea consumului privat şi trendurile slabe de pe piaţa muncii înseamnă că exporturile au ţinut creşterea pozitivă, a explicat Rafal Benecki, analist la ING. Zona euro este principala piaţă pentru exporturile ţărilor din estul UE, inclusiv Polonia şi România.

Institutul polonez de statistică nu a furnizat detalii referitoare la evoluţia economiei, dar va publica mai multe informaţii în acest sens la sfârşitul acestei luni. Unii analişti pun sub semnul îndoielii acurateţea estimărilor, în condiţiile în care prognoza pentru ultimul trimestru din 2012 a fost înrăutăţită cu 0,4 puncte procentuale, la 0,7%.

Economia ungară a ieşit din recesiune în primul trimestru, cu o creştere de 0,7% comparativ cu cele trei luni anterioare. În lipsa mai multor detalii din partea statisticii oficiale, analiştii apreciază că avansul a fost alimentat de activitatea din agricultură şi construcţii. Activitatea din industrie s-a comprimat.

Noua ameninţare a UE: descompunerea lentă a economiilor membre

„Clubul” ţărilor bogate ale Uniunii Europene se confruntă cu descompunerea lentă a economiilor în timp ce se chinuie să absoarbă statele sărace din estul şi sudul Europei, reiese din discuţiile unor oameni de afaceri şi jurnalişti invitaţi la o emisiune cu temă economică a CNN.

Unul din participanţi, editorul Quentin Peel de la Financial Times, a sugerat că problema Europei este „extinderea dramatică” pentru înglobarea tuturor economiilor din Europa de Est.

„Toţi vor să ajungă la acelaşi nivel şi cred că astfel ne-am orbit singuri. Toţi au vrut standardele germane de trai, dar productivitatea nu a ţinut pasul”, a spus el.

Din 2004, 12 state, printre care România, s-au alăturat UE, care acum are 27 de membri. Multe din aceste ţări sunt criticate pentru probleme precum ritmul lent al reformelor şi corupţia, care-şi pun amprenta pe competitivitatea UE ca ansamblu.

„Europenizarea nu a mers îndeajuns de departe, Nu eşti în siguranţă odată ajuns înăuntru. Trebuie să-ţi faci în continuare lecţiile”, a spus Marco Simoni, economist la Institutul European LSE.