Statistica anunţă într-o lună populaţia stabilă şi câţi români lucrează în străinătate

Autor: Adelina Mihai 04.06.2013

Institutul Naţional de Statistică (INS) va publica pe 4 iulie primele rezultate finale ale recensământului populaţiei din octombrie 2011, iar pentru componenta care vizează numărul de locuinţe datele finale vor fi făcute publice în perioada septembrie – octombrie.

Datele provizorii ale recensămân­tului din 2011, publicate în 2012, arată că România are în prezent 19 milioane de locuitori, cu 2,6 milioane de persoane mai puţin decât în 2002. O modifcare semni­ficativă ar putea apărea însă în rezultatele finale, având în vedere că, atunci când s-au anunţat rezultatele provizorii, circa un milion de persoane nu au fost incluse în estimări. Aceste persoane intrau în categoria populaţiei plecate în străinătate (întreaga familie, pentru care nu a avut cine să îi declare în ţară) şi populaţia care nu a putut fi contactată de recenzori.

INS a folosit o metodologie compusă la recensământul din 2011, atât prin culegerea datelor pe teren, cât şi prin completarea informaţiilor folosind surse administrative (baze de date de la alte şapte instituţii publice).

„Până în 2011, rezultatele recensă­mântului se publicau în urma culegerii datelor de pe teren. Noi am folosit o me­to­­dologie combinată, care să reunească atât datele culese din teren, cât şi datele colectate indirect din bazele unor surse administrative, pentru a se evita subevaluările“, a spus ieri Tudorel An­drei, preşedintele INS, într-o conferinţă de presă care a avut ca scop explicarea metodologiei recensământului populaţiei şi locuinţelor din 2011.

Rezultatele recensământului vor modifica drastic toate formele de raportare per capita ale instituţiilor care fac prognoze şi statistici şi vor da noi dimensiuni ale consumului în rândul românilor, de la cel de pastă de dinţi până la valoarea datoriei externe. Până acum, se lucra numai cu 21,6 milioane de locuitori, acesta fiind bilanţul recensă­mântului populaţiei din 2002. 

Pentru rezultatele finale ale recensământului, INS a consultat baze de date suplimentare, care provin de la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (declaraţiile 112 şi contractele de tip PFA), Registrul de Evidenţă a Salariaţilor (softul salariaţilor de la Inspecţia Muncii), Casa de Pensii, Casa Asigurări de Sănătate (bazele cu numărul de asiguraţi), Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (şomerii), Agenţia de Plăţi pentru Beneficii de Protecţie Socială (cei înscrişi în schema de ajutoare sociale, de la beneficiarii de venit minim garantat până la cei care primesc indemnizaţii de creştere a copiilor) şi Ministerul Educaţiei (bazele de date cu elevi şi studenţi).

„Un avantaj al recensământului populaţiei a fost declararea acelui CNP (codul numeric personal – n.red.) foarte criticat la acel moment, prin care am putut verifica dacă datele despre o persoană aflată în baza de date INS sunt aceleaşi şi din baza de date a ANAF pentru a evita, de exemplu, situaţiile în care, din greşeală, o persoană era înregistrată poate cu vârsta de cinci ani şi cu studii superioare. Tot din aceste baze de date am extras şi informaţiile privind populaţia stabilă care nu a răspuns la chestionarele din teritorii aplicate de recenzori“, a spus Andrei.

O noutate pe care o va aduce recen­sământul din 2011 o reprezintă primele date legate de numărul de români care lucrează în străinătate şi ţările în care lucrează aceştia. „Este pentru prima dată când se vor publica estimări pe partea de migraţie. De altfel, din martie 2013, pe site-ul INS şi pe site-urile institutelor de statistică din statele membre ale UE vor fi disponbile date comparabile, standar­dizate, privind datele legate de migraţie“, a spus Silvia Pisică, directorul general al Direcţiei statistică socială şi demografică din cadrul INS.

Acest articol a apărut în ediţia tiparită a Ziarului Financiar din data de 05.06.2013