Inundaţiile lasă în urmă cel puţin 13 morţi în Europa Centrală, dezastru şi pagube de miliarde de euro şi pun acum la încercare Slovacia şi Ungaria

Distrugerile provocate de apele revărsate, care în unele regiuni din Ger­ma­nia au atins cote nemai­văzute în ultimii 60 de ani, le-ar putea depăşi pe cele produse de inundaţiile catastrofale din 2002, scrie The Wall Street Journal. Atunci, pagubele au fost estimate la aproape 12 miliarde de euro în Germania, la 3 mld.euro în Austria şi la 20 mld. euro în întreaga Europă Centrală. În 2002 doar în Cehia au murit 17 persoane.

Acum, în Cehia au fost confirmate opt decese legate de inundaţii, Austria a raportat doi morţi şi cel puţin trei oameni au murit în Germania. Elveţia a raportat un deces.
 

Merkel promite celor afectaţi de inundaţii 100 de milioane de euro

În landul german Saxonia aproximativ 10.000 de persoane au fost forţate să-şi părăsească locuinţele, iar în Bavaria alte câteva mii de oameni au fost evacuaţi.

Râul Zwickauer Mulde a ieşit din matcă şi a acoperit complet orăşelul Grimma. Nivelul apelor, de obicei de 1,6 metri, a atins luni şase metri. Din suburbiile Dresdei au fost evacuate 750 de persoane, deşi autorităţile se aşteptau ca zidurile antiviitură ridicate după dezastrele din 2002 să reziste.

Ministrul german al transporturilor Peter Ramsuer se aşteaptă ca pagubele provocate de inundaţii să se ridice la sute de milioane de euro.

Cancelarul german Angela Merkel, care în alegerile din septembrie va încerca să câştige cel de-al treilea mandat, a vizitat regiunile calamitate, inclusiv istoricul oraş Passau, aflat la confluenţa a trei râuri şi acoperit în întregime de ape la începutul săptămânii.

Încălţată cu ghete de drumeţie şi acoperită cu o pelerină, Merkel a promis în faţa soldaţilor şi voluntarilor care se luptau cu efectele inundaţiilor că statul va sprijini cu 100 de milioane de euro persoanele şi zonele afectate. Germania a mobilizat o forţă de intervenţie de urgenţă de 30.000 de persoane.

„Chiar dacă apele se retrag încet, efectele vor fi simţite mult timp. De aceea sunt disponibili 100 de milioane de euro ca ajutor de urgenţă de la guvernul federal şi de la cel al landului Bavaria. Acum trebuie să aducem acest ajutor rapid la oameni“, a spus Merkel.

Vizita lui Merkel aminteşte de cea din 2002 a cancelarului de atunci Gerhard Schroeder care, încălţat cu cizme de cauciuc, s-a găbit spre zonele calamitate.

Inundaţiile au venit cu câteva săptămâni înaintea unor alegeri pe care cancelarul era pe cale să le piardă, remarcă agenţia Thomson Reuters.

Modul hotărât în care a gestionat criza i-a dat lui Schroeder un impuls în alegeri care, alături de opoziţia faţă de războiul din Irak, i-a adus cel de-al doilea mandat.
 

Praga a trecut cu bine peste ce a fost mai rău

În Cehia, inundaţiile au forţat 10.000 de persoane să-şi părăsească locuinţele începând cu duminică. Apele au acoperit zone din sudul şi nordul capitalei Praga, inclusiv grădina zoologică a oraşului şi un hipodrom. În Praga, o mare parte a sistemului de metrou a fost închisă preventiv, iar autorităţile au ridicat bariere de metal pentru a proteja centrul istoric de furia torenţilor râului Vltava.

Autorităţile au deschis în noaptea de luni spre marţi barajele de pe râu, care nu mai făceau faţă volumului mare de apă, iar sistemul de apărare a capitalei cehe a rezistat.

Producătorul de electricitate CEZ a închis marţi centralele pe cărbune Melnik 2 şi 3 pentru a le apăra de apele râului Elba. Uzina de chimicale Spolana, din nordul Pragăi, a mutat substanţele periculoase în locuri mai sigure şi a oprit producţia.
 

La Budapesta au fost luate măsuri extraordinare pentru protejarea palatului parlamentului

În Austria, peste 2.400 de locuinţe au fost evacuate. În Polonia, furtunile însoţite de vânt puternic şi uneori grindina au produs inundaţii uşoare în zone de lângă graniţa cu Germania şi Cehia. Serviciul meteo a calculat că în doar două zile au căzut ploi care în mod normal cad în două luni.

Premierul slovac Robert Fico, după o inspecţie aeriană a zonelor ameninţate de inundaţii, a spus că se aşteaptă ca apele Dunării să atingă nivelurile maxime astăzi şi a asigurat că Slovacia a luat toate măsurile pentru a preveni ca apele să treacă peste barierele contra inundaţiilor.

În Ungaria, planul de luptă cu inundaţiile prevede mobilizarea a 8.000 de soldaţi, a altor 8.000 de persoane ca personal de urgenţă, a 1.400 de specialişti în inundaţii şi a 3.600 de poliţişti.

Premierul Viktor Orban a declarat marţi stare de urgenţă pentru zonele unde inun­daţiile ar putea lovi cu cea mai mare forţă şi i-a rugat pe cei care locuiesc în regiunile vecine Slovaciei să se pregătească de evacuare.

La Budapesta, autorităţile au închis pre­ventiv mai multe drumuri şi au construit baraje pentru a proteja de apele Dunării insula Mar­garet, din apropierea centrului oraşului.

Au fost luate, de asemenea, măsuri extra­ordinare pentru protejarea Palatului parla­mentului, o clădire istorică în stil neogotic construită în secolul al XIX-lea. Subsolul palatului a fost inundat voit cu apă normală din Dunăre pentru a preveni ca viitura amestecată cu resturi să pătrundă în clădire. Şi aici autorităţile se aşteaptă ca apele să atingă cote maxime astăzi, potrivit BBC.

Turiştii „inundă” Praga ameninţată de viitură

Turişti curioşi să vadă cum apele acoperă centrul istoric al Pragăi au „inundat” capitala Cehiei punând în pericol chiar barajele ridicate contra inundaţiilor în goana lor după suveniruri, scrie AFP.

Primarul oraşului, Tomas Hudecek, s-a plâns de „creşterea excesivă a numărului de turişti atraşi de inundaţie” după ce unii dintre aceştia au încercat să demonteze barierele antiinundaţie pentru a lua acasă suveniruri.

Podul istoric Charles, construit în secolul al XIV-lea, este închis de duminică pentru public. Un excavator de 25 de tone lucrează pe pod pentru a înlătura resturile aduse de ape care ameninţă să-i distrugă picioarele.

„Nu este chiar atât de inundat. Apele nu afectează o mare parte din oraş, este doar râul (care s-a umflat – n.red.)”, spune un turist american dezamăgit.

Uşile baricadate cu saci de nisip şi sistemele de apărare contra inundaţiilor, care în Praga se întind pe lungimea a 17 kilometri, au devenit atracţii turistice.

Acest articol a apărut în ediţia tiparită a Ziarului Financiar din data de 06.06.2013