O carte document cu arhitecţi/ de Ziarul de duminică

Ziarul Financiar 14.06.2013

Cartea*) prezintă 63 de arhitecţi plecaţi din România înainte de decembrie­ 1989.

Printre ei se numără arhitecţii: Dinu Gheorghiu, Dan Sergiu Hanganu, Bogdan­ Bocăneţ, Sanda Budiş, George Carvunis, Renzo Cărăuşu, Solange D’Herbez de la Tour, Teodor Georgescu, Alain Manoilescu, Ion şi Mihai Munteanu­, Ion Mureşeanu (nepotul lui Andrei Mureşeanu), Adrian­ Panaitescu, Costin Pastia, Ştefan Perianu, Adrian Stănescu, Cristian Tănăsescu şi alţii. Cartea cuprinde­ 448 de pagini cu peste 800 de imagini color.

Autorul cărtii „Arhitectii si Exilul” a mai publicat în 1992 catalogul „Arhitecti români în străinătate”. Dincolo de conditiile de editare foarte modeste, acelui catalog i se poate găsi o mare lipsă. Exilul, fenomenul complex atât de dureros, era amintit doar în treacăt. În timpul regimului comunist au părăsit România circa 1.300 de arhitecti. Dintre aceştia, mulţi erau personalităţi de frunte în domeniu şi exilul lor a reprezentat o grea lovitură pentru arhitectura din România.
Autorul, conf. Adrian Mahu, este doctor în arhitectură în urma susţinerii tezei de doctorat, sub îndrumarea profesorului emerit Mircea Alifanti: „Specificul naţional în preocupările arhitecţilor din diferite ţări”, în anul 1980. Este autorul a peste 100 de proiecte, din care s-au realizat peste 50. În paralel, a publicat peste 300 de studii şi articole de specialitate în diferite publicaţii. Preocupările lui teoretice s-au bucurat de aprecieri favorabile din partea unor mari personalităţi din arhitectura internaţională: Bruno Zevi, Reima Pietilä, Kazuo Shinohara, James Stirling, Ralph Erskine, Richard England şi alţii. În prezent, distinsul arhitect este şeful catedrei de Sinteze de Arhitectură din cadrul Facultăţii de Arhitectură a Universităţii “Spiru Haret” din Bucureşti.

„Nu toţi arhitecţii pe care îi prezint au fost dispuşi ca poveştile despre vieţile lor să fie publicate; pentru unii amintirile sunt încă prea dureroase, rănile încă nu s-au vindecat; alţii consideră că poveştile despre vieţile lor sunt strict personale şi nu ar interesa pe nimeni. Câţiva dintre arhitecţii prezentaţi în carte au reuşit să părăsească România comunistă făcând formalităţile de repatriere, adică de revenire în ţările strămoşilor lor.” „Mai trebuie să răspund la întrebarea cum am făcut selecţia arhitecţilor pe care îi prezint. Există un singur răspuns: prezint doar arhitecţii la care am putut ajunge din cei în jur de 1.300, după unele aprecieri,. Care au părăsit România înainte de 1989, arhitecţi care mi-au trimis materialele pe care le-am solicitat – CV-uri, imagini ale lucrărilor semnificative, scurte explicaţii referitoare la lucrările lor.”

*) Adrian Mahu- Arhitecţii şi exilul. Editura Magic Print