La Blouse Roumaine în jurul lumii/ de Ziarul de duminică. GALERIE FOTO

Autor: Ziarul de Duminica 27.06.2013

Ziua internaţională a iei

O iniţiativă fără precedent a luat naştere pe Facebook, unind iubitorii României din toate colţurile lumii. Pentru a celebra superba ie tradiţională, comunitatea online „La Blouse Roumaine” a sunat mobilizarea pentru decretarea Zilei Universale a Iei în data de 24 iunie, de Sânziene.

În acea zi, românii şi iubitorii României sunt provocaţi să poarte ia, splendida bluză a portului popular. „Poartă o IE oriunde te-ai afla în lume, fotografiază-te şi încarcă-ţi poza pe contul tău de Facebook. Îmbracă planeta în IA românească!“, au îndemnat organizatorii de La Blouse Roumaine.

Imaginile cu românce şi prunci de români în ie au inundat deja Facebook-ul. Conaţionalii noştri, mai ales cei aflaţi la distanţă de casă, au arătat că poartă ia în momentele importante din viaţa lor, ca pe un simbol naţional care a captivat lumea.

„Suntem mândri că suntem români şi purtăm ie pentru că ne iubim ţara“ este mesajul ce se desprinde din toate postările. Până acum, români de pe şase continente, din 48 ţări şi din 109 localităţi au anunţat că vor pune la cale evenimente dedicate acestei Zile Universale a Iei. Acţiunea naţională este un succes internaţional de proporţii.

„La blouse roumaine“ este numele unei picturi realizate de Henri Matisse în 1940 (foto 1), dintr-o serie de portrete dedicate iei româneşti. Matisse a fost fascinat de bluza românească pe care a cunoscut-o datorită prieteniei cu pictorul Theodor Pallady.

Lucrarea în ulei „La blouse roumaine“ înfăţişează o ţărancă îmbrăcată în ie, având cosiţele împletite cunună şi mâinile aşezate în poală. Tabloul face parte din galeria de la Muzeul Naţional de Artă Modernă de la Paris.

 

Non-sens - niciun sens polar (nord sau sud)

Non-sens este prima expoziţie personală a Iuliei Nistor (foto 2), vernisată recent la Galeria 26 (Dr. Staicovici, nr. 26, sector 5, Bucuresti) şi cuprinde lucrări realizate în perioada 2012-2013. Artista născută la Bucureşti (1985) trăieşte şi lucrează la Nurenberg şi este doctorandă în filosofie la Universitatea din Regensburg, Germania.

Proiectul Iuliei Nistor s-a format firesc, ca un organism funcţional, un corp de investigaţie compus din trei părţi independente, cu forme şi funcţii diferite, dar interconectate. Pictura, fotografia şi instalaţia-labirint formează acest traseu organic, în care prima, pictura este retina, organul care fixează vizibilul şi transformă semnalele luminoase în informaţii; cea de-a doua, fotografia sau mai bine zis, „ecogeografiile” sunt organe de contenţie, formaţiuni tisulare care pot fi investigate sonoro-tactil, iar cea de-a treia, instalaţia-labirint, reprezintă sistemul de legătură, reţeaua transmiţătoare de informaţii şi fluide comunicante. În acelaşi timp, labirintul reprezintă şi provocarea, încurcătura în care poţi intra în timpul procesului. Firul roşu călăuzitor, în acest caz, îl avem înăuntrul nostru, iar în fiecare călătorie imaginară nu vom uita drumul înapoi.

Ecogeografiile Iuliei Nistor combină imaginea fotografică cu matriţa ecografiei, specifică imagisticii medicale, iar filtrul memoriei se suprapune pe aceste formate şi devine, pentru moment, acelaşi cu filtrul aparatului de citire a interiorului. Alb-negrul imaginilor şi ambiguitatea lor ceţoasă ne amintesc pe rând, dar fără o intenţie descripitivă, de oraşe vizitate de artistă, într-un flux al memoriei strict subiectiv. Forma de evantai răsturnat a ecografiilor în care au fost înregistrate imaginile finisează cadrul şi îl transformă într-un fel de medalion atipic.

Procesul picturii este unul esenţialmente cerebral, în care artista reconstruieşte realitatea prin alegerea instinctivă a unor fragmente de gânduri, de instanţe vizuale, pe care le recompune în spaţii transparente, goale. Aceste goluri sunt realizate cu grund transparent şi face aluzie la diferenţa dintre parte şi întreg, dintre delicateţea detaliului şi imensitatea ansamblului.

Expoziţia este deschisă până la 12 iulie a.c.

 

Festivalul Internaţional „Nopţile pianistice din Moldova-Marea Neagră”, ediţia a XI-a, 2013

În perioada 26 iunie - 4 iulie, la Chişinău se desfăşoară cea de-a XI-a ediţie a Festivalului Internaţional „Nopţile pianistice din Moldova – Marea Neagră” (foto 3), eveniment organizat de Sala cu Orgă, în parteneriat cu Alianţa Franceză din Republica Moldova şi Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu”. Ediţia 2013 a Festivalului cuprinde trei concerte cu participarea unor valoroşi artişti din Franţa, Italia, România şi Republica Moldova.

Festivalul a debutat pe 26 iunie, cu un recital de lucrări semnate de Franck, Faure, Chopin şi Debussy susţinut de consacratul pianist francez Michel Dalberto.

Duminica, 30 iunie, Gala tinerilor pianişti îi va scoate în prim plan pe cei mai talentaţi elevi şi absolvenţi ai liceelor de muzică din Chişinău.

Punctul culminant al festivalului va fi Seara concertelor de pian, din 4 iulie, cu participarea Orchestrei  Naţionale  de  Cameră, sub bagheta dirijoroului francez  Didier  Talpain, cunoscut publicului de la ediţiile precedente ale festivalului. În calitate de solişti vor evolua trei pianişti invitaţi, cu un palmares bogat în premii şi o activitate artistică extrem de apreciată în ţările lor de origine, dar şi în străinătate. Este vorba de pianistul italian Alessandro Commelato care va interpreta  Concertul  în  la  minor de Mendelssohn şi Concertul  în  Mi-bemol major  op.7 nr. 5 de J. Ch. Bach, Viniciu Moroianu (România) care va prezenta Concertul nr. 27 de Mozart şi Maria Sumareva (Republica Moldova) care va oferi publicului Concertul nr.2 de Chopin.

Viniciu Moroianu s-a născut la Bucureşti, în anul 1962, într-o familie de muzicieni. A absolvit Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti, unde a studiat cu prof. Gabriel Amiraş. A fost distins cu premiul I la competiţii naţionale în 1973, 1977 şi 1978, este laureat al concursurilor internaţionale de la Paris („Guilde française des artistes solistes”, 1979) şi Bucureşti („George Enescu”, 1991). De asemenea, a fost distins cu Premiul Colegiului Criticilor Muzicali pe anul 1981 pentru interpretarea Sonatei a III-a pentru pian de George Enescu şi cu Premiul Fundaţiei „Dinu Lipatti” pentru restituirea şi prezentarea în concert, în 1992, a Fanteziei op. 8 de Dinu Lipatti. A susţinut primul său recital la vârsta de 10 ani, iar patru ani mai târziu a debutat ca solist cu orchestra. Activitatea sa artistică include peste 700 de apariţii scenice, în recitaluri, concerte camerale şi ca solist cu orchestra. Are un repertoriu vast, incluzând prime audiţii şi lucrări ample mai rar abordate. Ca partener de lied a colaborat cu solişti vocali precum Eduard Tumagian, Leontina Văduva, George Emil Crăsnaru şi Georgeta Stoleriu. A concertat cu toate orchestrele filarmonicilor din ţară şi a susţinut numeroase recitaluri şi concerte camerale.

Concertele încep la ora 19.00, iar preţul biletelor variază între 30 şi 50 de lei.

 

Festivalul Benzii Desenate româneşti

Pe 29 şi 30 iunie, Bucureşti ComicsFest (foto 4, 5) strânge la un loc cât mai mult din ceea ce înseamnă bandă desenată românească, adică reviste, fanzine şi albume, webcomics, creatori de benzi desenate, edituri şi librării. Vor avea loc lansări, ateliere, proiecţii. Vor fi şi figurine, stickere şi boardgames. Pasionaţii sunt aşteptaţi sâmbătă şi duminică, între 11 şi 22 seara, la galeria Saint Ink din strada Doamnei nr.3 (în Centrul Istoric, în apropiere de Biserica Doamnei). Intrarea este liberă.

Pentru programul şi lista completă a participanţilor vizitaţi blogul evenimentului, la dresa:  www.bucuresticomicsfest.blogspot.ro