Opinie Valentin Mircea: Prezent şi viitor în competiţia din telecomunicaţii

Telecomunicaţiile (comunicaţiile electronice) sunt, fără îndoială, un fenomen din ce în ce mai prezent şi mai important în vieţile fiecăruia dintre noi şi pentru evoluţia mediului de afaceri, în ansamblul său.  Având în vedere că este infrastructura economiei digitale, de dezvoltarea acestui sector depinde evoluţia acesteia şi, indirect, evoluţia multor altor sectoare economice. 

Avem motive să fim mulţumiţi de starea actuală în ceea ce priveşte pieţele de telecomunicaţii ? Şi da, şi nu. 

* În domeniul telefoniei mobile, România a ajuns la o rată de penetrare de 120%, care depăşeşte numărul locuitorilor înregistraţi la ultimul recensământ.  Pe de altă parte, o parte substanţială din cele peste 22,8 milioane SIM-uri sunt deţinute de aceleaşi persoane, efect, printre altele, al nivelului ridicat al tarifelor de interconectare, cel puţin până în 2012.  Nu se poate spune, astfel, că fiecare român beneficiază de servicii de telefonie mobilă, chiar şi în forma lor cea mai simplă – voce şi SMS.  Acesta este un insucces al pieţei şi nu trebuie să ne îmbătăm prea mult cu statistica de mai sus – ca şi, de pildă, în cazul metrilor pătraţi de spaţiu verde pe cap de locuitor al unui mare oraş, este mai important, până la urmă, beneficiul efectiv al fiecărui consumator.  Scăderile tarifelor de interconectare, produse în 2011 şi în 2012, a fost substanţială şi acest lucru se vede, din prima parte a anului 2013, sub forma ofertelor operatorilor de telefonie mobilă, care cuprind un număr foarte mare de minute atât în reţea cât şi, în premieră, în afara propriei reţele şi chiar planuri tarifare fără limită de apeluri on-net sau off-net. 

* Viteza în cazul transmisiilor de date este una dintre cele mai bune din Europa dar nu acelaşi lucru se poate spune despre acoperirea acestor servicii – cu o floare (sau mai multe) nu se face primăvară.  În condiţiile în care penetrarea serviciilor de tip 3G este încă problematică în multe zone şi chiar în mediul urban, în interiorul clădirilor, investiţia în noile reţele, de tip 4G (LTE) pare o adevărată ”tichie de mărgăritar”.

* În ceea ce priveşte gradul de utilizare a serviciilor de comunicaţii electronice, statisticile ANCOM şi constatările fiecăruia dintre noi arată că românii vorbesc din ce în ce mai mult la telefon, mai ales la telefonul mobil. Pe de altă parte, o pondere covârşitoare a acestor apeluri o reprezintă convorbirile în aceeaşi reţea din care ele provin. Unul dintre motivele ”istorice” ale acestei situaţii este, desigur, aşa cum arăta şi dl.Oacă pe 20 iunie, în articolul ”Pentru o competiţie corectă în telecomunicaţii”, nivelul ridicat al tarifelor de interconectare, unul dintre cele mai ridicate din Uniunea Europeană, deşi în scădere accentuată în ultimii ani.  Nu cred însş cş nivelul acestui tarif este motivul pentru care utilizatorii vorbesc încă atât de mult în reţea – cauza principală constă într-un efect secundar dar persistent al nivelului ridicat al tarifelor: aşa numitul ”efect de club” – utilizatorii sunt abonaţi ai reţelelor în care se află majoritatea prietenilor şi cunoscuţilor lor.  Chiar dacă ”gardurile” dispar, nu înseamnă că cei care se doreau a fi opriţi de acestea, vor gusta imediat din libertatea oferită.

Pieţele de telecomunicaţii din România sunt la un moment de răscruce, un context în care există premise atât pentru evoluţii pozitive, cât şi germenii eşecului.  În ceea ce a mai rămas din 2013 nu se întrevăd evenimente spectaculoase dar 2014 este anul marilor speranţe în domeniul telecomunicaţiilor, poate cel mai important moment după liberalizarea sectorului telecomunicaţiilor în anii 1990.  Suntem însă departe de certitudinea că aceste speranţe se vor îndeplini.

Ce se va întâmpla şi ce ar putea să se întâmple în 2014 ?

Evenimentul major, care ar putea/ar trebui să reseteze pieţele de comunicaţii electronice în anul următor este intrarea în vigoare a noilor licenţe ale operatorilor de telefonie mobilă, câştigate la licitaţia desfăşurată la finalul anului 2012. Aceasta va însemna, printre altele, intrarea unui nou operator – 2K (prima intrare de acest gen de după o lungă perioadă), dobândirea de către RCS&RDS a dreptului de operare în banda de 900 Mhz (anulând astfel, după multă vreme, dezavantajul concurenţial major al acestui operator), precum şi intrarea în vigoare a obligaţiei asumate de către operatorii Cosmote, RCS&RDS şi 2K de a găzdui operatori virtuali de telefonie mobilă şi, în cele din urmă, apariţia câtorva astfel de operatori.
Un alt eveniment important este aşteptata reducere, de la 1 ianuarie 2014, a nivelului tarifelor de interconectare între operatorii mobili, către un nivel corespunzător scoreboard-ului menţionat ieri de dl.Oacă, deşi un nivel în jur de 0,7 – 1 eurocent pare ceva mai realist şi poate fi socotit un tarif bun.
Tot în anul 2014 ar fi de dorit, într-un domeniu care ţine tot de comunicaţiile pe unde radio, să fie acordate licenţele şi să înceapă să intre în funcţiune emiţătoarele pentru televiziunea digitală terestră.  Ar fi de dorit, din motive care ţin atât de obligaţiile asumate de România dar, mai ales, din necesitatea de a ”dilua” puterea de piaţă a marilor operatori de cablu, ca funcţionarea emisiei DVB-T - nu doar la nivel experimental, prin SNR Radiocomunicaţii - să nu aştepte până la împlinirea termenului maxim, din iunie 2015, când actuala transmisie în format analogic, vrând-nevrând trebuie să înceteze.  Este greu de explicat întârzierea de până acum dar adevărul este că nici piaţa – radiodifuzorii beneficiari ai acestei emisii – nu s-a arătat mai dinamică decât administraţia publică, în ceea ce priveşte accelerarea tranziţiei către televiziunea digitală terestră.

În ansamblul evoluţiilor care sunt de aşteptat în perioada următoare, este esenţial ca politicile publice şi mecanismele tipice pieţei să nu mai fie proiectate, respectiv să se desfăşoare, în mod autarhic, privind spre interior, doar la România şi consumatorii de aici.  Pieţele de comunicaţii electronice trebuie să evolueze în acord cu politicile şi demersurile Uniunii Europene, extrem de ambiţioase în acest domeniu.  În telecomunicaţii, mai mult decât în multe alte domenii, viitorul este în cadrul pieţei unice a Uniunii Europene, un exemplu în acest sens fiind perspectiva apariţiei reţelelor de telefonie mobilă pan-europene, cu beneficii uriaşe pentru consumatori.  

Valentin Mircea, Vice-Preşedinte al Consiliului Concurenţei