Statistica anunţă mâine câţi români au mai rămas în România: 19 sau 20 de milioane?

Autor: Adelina Mihai 02.07.2013

Institutul Naţional de Statistică (INS) anunţă mâine primele rezultate definitive ale recensământului populaţiei şi locuinţelor realizat în luna octombrie 2011, aceasta fiind cel mai complexă cercetare statistică realizată în ultimul deceniu.

Datele provizorii ale recensământului din 2011, publicate în 2012, arată că România are în prezent 19 milioane de locuitori, cu 2,6 milioane de persoane mai puţin decât în 2002. Totuşi, într-o intervenţie recentă la emisiunea de business ZF Live, Tudorel Andrei, preşedintele INS, a anunţat că nu au putut fi recenzate 200.000 de locuinţe, adică 600.000 de persoane, ceea ce ar putea să însemne că populaţia stabilă din România va fi mai mare, undeva în jurul a 20 de milioane de persoane.

În plus, o modifcare semnificativă ar putea apărea în rezultatele finale, având în vedere că, atunci când s-au anunţat rezultatele provizorii, circa un milion de persoane nu au fost incluse în estimări. Aceste persoane intrau în categoria populaţiei plecate în străinătate (întreaga familie, pentru care nu a avut cine să îi declare în ţară) şi populaţia care nu a putut fi contactată de recenzori. „Rezultatele care vor fi anunţate joi (mâine -  n. red.) vor consfinţi rezultatele finale privind numărul populaţiei şi caracteristicile demografice, care vor servi ca bază de calcule pentru tot ceea ce va însemna indicatori legaţi de populaţie până la următorul recensământ, care va avea loc în jurul anului 2020. În februarie 2012 au fost anunţate rezultatele provizorii ale recensământului din 2011, care au fost contestate, pentru că au indicat o scădere dramatică a populaţiei stabile“, a spus profesorul Vasile Gheţău,  directorul Cen­tru­lui de Cercetări Demografice „Vladimir Trebici“ al Academiei Române.

El spune că populaţia activă -stabilă - o accepţiune relativ nouă, impusă de către Comisia Europeană şi de către Parlamentul European, pentru a vedea care este populaţia stabilă dintr-o ţară la un moment dat – presupune o metodologie de calcul care deazavantajează România, din cauza migraţiei masive a românilor din ultimii ani.

INS a folosit o metodologie compusă pentru centralizarea datelor la recensământul din 2011, atât prin culegerea datelor pe teren cât şi prin completarea informaţiilor folosind surse administrative (baze de date de la alte şapte instituţii publice).

Pentru componenta care vizează numărul de locuinţe, datele finale vor fi făcute publice în perioada septembrie – octombrie.

„În funcţie de rezultatele finale ale re­censământului se vor modifica toţi indicatorii demografici, cum ar fi cei legaţi de natalitate, de mortalitate, de nupţialitate sau de migraţie. La aceştia se adaugă şi indicatorii economici, orice indicator care se calculează în funcţie de populaţie va fi modificat“, a mai spus profesorul Vasile Gheţău.

În opinia sa, numărul populaţiei nu este un indicator relevant pentru gradul de dezvoltare economică, socială sau politică a unei ţări, însă variaţia semnificativă a acestuia influenţează această dezvoltare.

„O scădere semnificativă a populaţiei stabile poate influenţa negativ situaţia ţării, pe când o structură de vârstă favorabilă - o pondere mare a populaţiei cu vârstă de muncă - o influenţează pozitiv. Cu toate acestea, reducerea populaţiei cu vârstă de muncă şi creşterea populaţiei cu vârsta de peste 65 de ani este un fenomen care afectează toate statele europene“, a mai spus profesorul Gheţău. El spune că, în România, cei 2 – 3 milioane de români care lucrează în străinătate nu fac parte din categoria persoanelor de peste 60 - 65 de ani, de aceea este posibil ca raportul dintre adulţii cu vârstă de muncă şi populaţia cu vârstă de peste 65 de ani să fie afectat de fenomenul migraţionist.

Acest articol a apărut în ediţia tiparită a Ziarului Financiar din data de 03.07.2013