Ce implicaţii politice are pe plan extern şi intern creşterea sau descreşterea populaţiei

Numărul de locuitori are implicaţii politice relevante atât pe plan extern, cât şi intern pentru că, în funcţie de populaţie, România are nu doar o anumită reprezentare la nivelul UE, ci şi un anumit număr de parlamentari în parlamentul naţional, consilieri locali sau angajaţi în administraţia locală.

Pe plan extern, este vorba despre acele instituţii în care reprezentarea este proporţională – Parlamentul Euro­pean, voturile în Consiliul Uniunii Euro­pene (miniştrii ţărilor membre reuniţi pe fiecare domeniu), poziţiile în instituţii europene unde există o „cotă“ alocată fiecărei ţări.

Implicaţii pe plan extern:

• Metoda de alocare a fondurilor europene de coeziune ţine seama de numărul de locuitori ai unei ţări, dar nu exclusiv de acesta. „Pachetul financiar teoretic total se obţine prin înmulţirea intensităţii medii a ajutorului pe cap de locuitor, în valoare de 48 de euro, cu populaţia eligibilă. Partea din acest pachet financiar teoretic alocat a priori fiecărui stat membru eligibil corespunde unui procent bazat pe populaţia, suprafaţa şi prosperitatea naţională a statului şi se obţine în conformitate cu următoarele etape (sunt descrise apoi etapele – n.red.)”, arată concluziile Consiliului European din februarie, unde a fost stabilit bugetul multianual al UE 2014-2020. Tocmai pentru că sunt mai multe variabile şi etape, există diferenţe de la ţară la ţară. Cu o alocare de fonduri structurale în exerciţiul financiar 2007 - 2014 de 67 mld. euro, Polonia are 1.760 euro pe cap de locuitor, Cehia, cu o alocare de 26,5 mld. euro are 2.520 euro/capita, iar România cu o alocare de 19,6 mld. euro, are doar 897 euro/capita. Situaţia se menţine în exer­ciţiul financiar 2014 - 2020 – România o alocare de 1.000 de euro/capita, iar Polonia de 1.900 de euro.

• România are 33 de locuri în Parlamentul European pentru că la vremea respectivă a fost luat în calcul rezultatul referendumului din 2002 care stabilea că ţara are 21,6 mil. cetăţeni. Germania are 99 de europarlamentari, Polonia 54, iar Austria 18, tocmai pentru că au populaţii diferite.

• România are 14 voturi în consiliul UE, faţă de 29 Germania, Franţa şi Marea Britanie sau 27 Polonia pentru că aceste voturi sunt stabilite în funcţie de numărul de locuitori ai ţărilor membre. România este astfel, pe locul al şaptelea ca număr de voturi după după Germania, Marea Britanie, Franţa, Italia, Spania şi Polonia, tocmai pentru că este a şaptea ţară ca număr al populaţiei din UE.

• Tot potrivit numărului de locuitori, România are 15 membri în Consiliul Economic şi Social şi 15 membri în Comitetul Regiunilor.

Implicaţii interne:

Să ne amintim doar de scandalul politic de anul trecut cu referendumul pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu care ar fi fost demis, dacă la urne veneau 50% plus unul (peste 9 mil. persoane) din numărul alegătorilor înscrişi pe listele electorale (18,3 mil.). Dacă s-ar fi mers pe varianta USL de revizuire a listelor pe considerentul că suntem doar 19 mil. locuitori (potrivit datelor provizorii ale recensământului furnizate de INS anul trecut), altul ar fi fost numărul de cetăţeni care să fi făcut masa critică de 50%, drept urmare putea fi posibil ca altcineva să fie acum la Cotroceni.

• Administraţiile locale primesc fonduri de la bugetul central pentru echilibrarea bugetelor locale şi în funcţie de câţi locuitori au judeţele şi apoi localităţile (art. 33 din Legea finanţelor publice locale 273/2006).

• În consiliile judeţene şi locale, legea administraţiei publice locale stabileşte un număr de consilieri în funcţie de populaţia judeţului sau a localităţii (art. 29 şi art. 102 din legea administraţiei publice locale 215/2001).

• n În funcţie de numărul populaţiei unei localităţi este stabilit şi numărul de angajaţi din serviciile publice locale (potrivit anexelor OUG 63/2010).

• Pentru alegerile parlamentare există o normă de reprezentare: un deputat la 70.000 de locuitori şi un senator la 160.000 de locuitori (legea 374/2004 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului). Ceea ce s-a întâmplat la alegerile trecute în urma cărora avem un număr record de parlamentari, 588, nu derivă din norma de reprezentare stabilită de lege, ci din alte prevederi ale ei. Potrivit normei de reprezentare, România ar fi trebuit să aibă maximum 272 de deputaţi şi 118 senatori, adică 390 de parlamentari în total, nu 588.

• Un candidat independent trebuie să adune semnături de la 2% din populaţia unei localităţi pentru a se înscrie într-o cursă electorală. Dacă populaţia este mai mare, are nevoie de mai multe semnături. Dacă e mai mică, de mai puţine.

Acest articol a apărut în ediţia tiparită a Ziarului Financiar din data de 05.07.2013