China vãzutã de la Bruxelles

Autor: Dan Luca 08.07.2013

Dincolo de interfaţa spectaculoasă cu care China impresionează în ultimii ani – kilometrii de autostrăzi moderne, zgârie-norii Shanghai-ului, trenurile de mare viteză sau numeroasele aeroporturi, nu mai este o noutate pentru nimeni nici puterea sa economică cu care a reuşit să pătrundă pe pieţele externe, inclusiv în marile state europene.

Dacă până nu de mult chinezii erau recunoscuţi pentru mâna de lucru foarte ieftină, azi vorbim deja de mari investiţii în sectorul energetic, sau mai mult, în cel bancar în ţări precum Germania.

Nu aş insista pe disputele comerciale şi noile reglementări legislative privind taxele impuse pentru anumite produse, pe care le cunoaşteţi deja. Interesul liderilor europeni este însă ca ţările lor sã dezvolte relaţii cu Gigantul Asiatic, dar totuşi să nu iasă “şifonaţi” la final. După Rusia, prima ţară membră UE care a stabilit un parteneriat strategic cu China a fost Franţa.

Dacă e să citez dintr-un recent raport realizat de un think-thank din Bruxelles, “Din punctual de vedere al UE, China este văzută tot mai mult ca un partener în afaceri internaţionale”, spunea Viorel Isticioaia-Budura, Director General pentru Asia la Serviciul European de Acţiune Externă (corpul diplomatic al Uniunii Europene). "UE, ca entitate colectivă, ca un actor internaţional, într-adevăr înţelege multe dintre provocările cu care naţiunile din Asia se confruntă acum, inclusiv China", completa Isticioaia-Budura. Acesta explica faptul că “pentru a asigura cooperarea, China ar trebui să includă pe agenda sa portofolii precum clima, cultura sau infrastructura în relaţiile sale bilaterale”. China este conştientă de faptul că trebuie să lucreze cu Europa şi alţi parteneri, mai degrabă decât să focalizeze eforturile sale pentru a dezvolta o "relaţie de mare putere", după cum foarte bine sublinia raportul.

Ca lider european, cu ceva timp în urmă, Dacian Cioloş declara: "Sectorul agriculturii este esenţial atât pentru China, cât şi pentru Uniunea Europeană. Acest plan de cooperare reprezintă un pas înainte în angajamentul nostru de a conlucra în vederea gestionării provocărilor comune. Putem răspunde acestor provocări prin stabilirea unor relaţii în domeniu mai puternice şi mai apropiate, atât la nivel internaţional, cât şi bilateral, prin intermediul unor acţiuni şi proiecte de colaborare concrete".

Întrebările rămân cu privire la direcţia politicii externe a Chinei, odată cu instalarea noii conduceri. Mulţi se întreabă dacă relaţia Beijingului cu Statele Unite se va dezvolta într-un parteneriat privilegiat "G2", sau o confruntare peste conflicte de interese din Pacific, dar evident la fel de important este, şi care va urma să fie relaţia Chinei cu Europa?

Grupul ţărilor energente, format din Brazilia, Rusia, India, China şi Africa de Sud, şi-au redus semnificativ în ultimul an rezervele financiare în euro, nemulţumite de evenimentele actuale. Astfel, procentul de 24%, este la cel mai scăzut nivel înregistrat din 2002 încoace. În cadrul recentului Summit din Africa de Sud, Jacob Zuma, preşedintele ţării gazdă spunea: "Nu cu mult timp în urmă, am discutat despre formarea unei bănci de dezvoltare... În prezent suntem pregătiţi de lansarea acesteia”. S-au făcut chiar speculaţii că cele cinci state doresc să aibă o monedă proprie care, având în vedere că în prezent BRICS reprezintă 40% din populaţia lumii şi o putere economică, cu o cincime din PIB-ul mondial, ar avea mari şanse să concureze cu dolarul american şi cu moneda euro.

Anul acesta, la începutul lunii mai, cea mai mare firmă de avocatură a Chinei îşi deschidea porţile şi în Bruxelles, pentru a putea reprezenta cât mai bine interesele clienţilor săi implicaţi în actele ce se “joacă” pe scena europeană.

La aproape 65 de ani de relaţii diplomatice între România şi China, premierul român Victor Ponta declara recent că îşi doreşte un parteneriat strategic, ce vizează colaborarea politică, evident cea economică care este cea de substanţă, dar şi culturală, în sectorul educaţiei, precum şi în alte domenii.

 

Dan LUCA este directorul Reţelei Europene EurActiv şi profesor la universităţi din Bruxelles, Gorizia (Italia), Bucureşti (SNSPA) şi Cluj-Napoca.