Opoziţia germană caută să o învingă pe Angela Merkel promiţând un salariu minim pe economie care ar stimula importurile. România nu ar avea decât de câştigat

Introducerea rapidă a unui salariu mimim pe economie în Germania, ar mări consumul celei mai mari economii europene, ceea ce va da un impuls suplimentar avansului Produsului Intern Brut şi va duce la creşterea importurilor, susţine opoziţia germană pentru a atrage electoratul când au mai rămas aproape două luni până la alegeri. În cazul în care calculele opoziţiei sunt corecte – ele sunt contestate de coaliţia de guvernare, România n-ar avea decât de câştigat doarece Germania este principala destinaţie a exporturilor româneşti.

Un salariu minim pe economie de 8,5 euro pe oră va fi introdus nu mai devreme de februarie dacă ale­ge­rile din septembrie aduc la guvernare coaliţia formată din social-democraţi (SPD) şi din Partidul Verde, a spus Peer Steinbruck, principalul contra­candidat al cancelarului Angela Merkel, din partea SPD.

O astfel de măsură ar majora cheltuielile de consum în Germania cu peste 19 miliarde de euro datorită puterii de cumpărare suplimentare a celor cu câştiguri mici şi, pe lângă că ar pompa bani în economie, ar atenua dezechilibrele din zona euro care au contribuit la criza datoriilor suverane, a explicat Steinbruck, fost ministru de finanţe, citat de Bloomberg. Cererea nouă ar contrabalansa declinul salariilor din ţările puternic îndatorate.

„Argumentul este că Germania are un surplus record al balanţei de plăţi, ceea ce este adevărat. Surplusul Germaniei este senzaţional de ridicat“, a spus contracandidatul lui Merkel.
 

Una din patru persoane din Germania lucrează într-un sector cu salarii mici

Germania este una dintre cele şapte ţări membre ale Uniunii Europene în care nu există un salariu minim pe economie. Stabilirea unui salariu minim pe economie este un element de bază al campaniei electorale a social-democraţilor. Merkel consideră că o astfel de limitare generală a remuneraţiilor ar pune în pericol locuri de muncă. Partidul său, creştin-democrat, promovează sistemul care consfinţeşte limite stabilite la nivelul diverselor sectoare de muncă şi regiuni de către patronate şi sindicate. Creştin-democraţii vor să introducă un „prag al salariilor“ obligatoriu (ei folosesc termenul de „Lohnuntergrenze“ – prag al salariului – şi nu „Mindestlohn“ – salariu minim) pentru sectoarele economice în care nu există încă un nivel stabilit prin negocieri colective.

Steinbruck susţine că salariul minim pe economie ar promova justiţia socială şi ar aduce Germania în linie cu statele UE, notează AFP. Acest pas ar ajuta mai ales femeile, care au o pondere de 60% în totalul angajaţilor cu remuneraţii mici.

În Germania 6,8 milioane de persoane lucrează în sectoare cu salarii mici, adică unu din patru angajaţi, iar un nivel mai ridicat există doar în unele state est-europene, unde se câştigă mai puţin de şapte euro pe oră, arată Katrin Goering-Eckardt, unul din liderii verzilor.

Cancelarul Angela Merkel este cel mai popular politician în majoritatea sondajelor de opinie, iar partidul ei conservator este mult în faţa concurenţilor în topul preferinţelor alegătorilor, deşi a pierdut o serie de alegeri regionale în ultimii ani. Cel mai recent sondaj de opinie publicat de revista Stern arată că alianţa formată de creştini-democraţii lui Merkel şi democraţii liberi ar primi 41% din voturi, faţă de 37% cât ar câştiga social-democraţii şi verzii.

Steinbruck a respins concluziile care ar fi sugerate de aceste cifre, spunând că în două din ultimele trei alegeri din Germania astfel de rezultate cu trei luni înaintea alegerilor nu au contrastat cu deznodământul.

Salariul minim ar aduce cheltuieli mai mici

Salariile mici din Germania sunt suplimentate cu ajutoare de la stat, care împovărează bugetul. De aceea introducerea unei remuneraţii minime ar reduce cheltuielile statului, argumentează Steinbruck. El a cri­ticat abordarea lui Merkel, spunând că aceasta va crea „o amestecătură de reguli peste tot în Germania“ cu sute de acorduri privind salariile. Sub politicile lui Mer­kel, rata şomajului a ajuns la minime record. În prezent, şomajul este de 6,9%. Social-democraţii vor­besc de intro­ducerea unui salariu minim necesar într-o econo­mie de piaţă, un element esenţial demnităţii umane.

Damian Grimshaw, expert în salarii minime la Manchester Business School, explică că deşi Germania este motorul economic al Europei, salariile de aici au stagnat în ultimul deceniu. Unii angajaţi sunt plătiţi cu 3-4 dolari (trei euro) pe oră.

Jurnalistul economic Heike Göbel scrie că, în realitate, există deja un salariu minim indirect în Germania. Guvernul de la Berlin stabileşte aşa numitul „Arbeitslosengeld II“ – ajutorul de şomaj, finanţat de la buget şi care reprezintă nivelul minim al venitului. Acest ajutor ar reprezenta un salariu minim, deoarece nimeni nu este forţat să accepte un loc de muncă slab plătit.

Ce înseamnă Germania pentru România

• Germania ocupă locul trei la investiţii directe în România, cu un sold de 6,3 miliarde euro la sfârşitul anului 2011, sau 11,4% din total. Pe primele locuri sunt Olanda şi Austria.

• Germania este principala destinaţie a exporturilor româneşti, atrăgând 18,6% din acestea anul trecut. Exporturile au însumat 8,3 miliarde euro.

• Germania este, de asemenea, principala sursă de importuri pentru România, acoperind 17,4% din total în 2012. Importurile s-au situat la 9,5 miliarde euro.

• La începutul anului trecut în România erau înregistrate 18.884 de firme şi companii germane - locul doi după Italia – reprezentând peste 10% din totalul societăţilor cu capital străin.

• Printre marile companii germane prezente în România figurează Kaufland, liderulul reţelelor de retail alimentar, Metro (retail), Lidl (retail), Rewe (retail şi turism), E.On (energie) şi Continental (piese auto).

Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 15.07.2013