Isărescu: Salvarea unei bănci mari cu banii de la buget costă enorm şi devine un atac la democraţie

Autor: Claudia Medrega 18.07.2013

Salvarea unei bănci mari cu banii de la buget implică costuri enorme şi se ajunge la un atac la adresa democraţiei, dar noile reglementări europene mută costul salvării băncilor de pe umerii contribuabililor, a declarat ieri guvernatorul BNR Mugur Isărescu (foto), susţinând că România nu are bănci mari comparativ cu cele internaţionale, dar are „bănci mari comparativ cu economia“.

„Dacă vrei să salvezi o bancă mare cu bani de la buget ai nişte costuri enorme. Cum vine chestia asta? Să salvezi cu banii contribuabililor. Vedeţi la ce problemă de atac la democraţie se ajunge. De ce să nu plătească acţionarii şi cei care au beneficiat de dobânzi de 5-6%, ca deponenţii de la Bank of Cyprus“, a spus ieri Isărescu la un seminar organizat la BNR pe tema noii arhitecturi de supraveghere a pieţelor finaciare în Uniunea Europeană.

Criza a arătat nevoia de gestiune eficace a băncilor aflate în dificultate şi ieşirea ordonată din piaţă a instituţiilor neviabile, în special a celor „to big to fail“ (prea mari pentru a fi lasate să falimenteze - n.red.). Deşi instrumentele de vânzare de active cu asumare de pasive sau banca-punte există în pachetul multor autorităţi, ele nu pot rezolva problema principală a băncilor „too big to fail“, a arătat Isărescu. „Din fericire, în România nu avem bănci foarte mari comparativ cu cele internaţionale. Unele sunt mari comparativ cu economia românească. Noul cadru european va introduce recapitalizarea internă“.

BCR, BRD, Banca Transilvania, Raiffeisen Bank şi UniCredit Ţiriac Bank sunt cele mai mari bănci din România în funcţie de active.

În contextul crizei financiare internaţionale, guverne şi bănci centrale din toată lumea au alocat miliarde de dolari pentru salvarea unor bănci, în principal de importanţă sistemică, şi au redus dobânzile de referinţă, pentru stabilizarea sectorului financiar. Dar s-au înmulţit şi falimentele.

Vorbind despre cazul „micuţ“ Bank of Cyprus din primăvară, care a afectat 0,7% din sistemul bancar, Isărescu a spus că BNR nu a purtat foarte tare grija celor 100 de deponenţi, cu depozite de peste 100.000 de euro, ci s-a temut de o eventuală contagiune, de panică bancară.

„Nu era o bancă românească, era o bancă străină. Depozitele care ar fi fost afectate de acel haircut...nu ştiu dacă erau 100 de persoane. Aţi văzut cât tărăboi s-a făcut. Fie vorba între noi, dacă te-ai dus la o dobândă de 5-6% în euro sau dolari, nu crezi tu, deponentule, că ţi-ai asumat un risc, când dobânzile în lume sunt de maximum 1%? Vreţi să vă recuperaţi în întregime banii fără să tremuraţi deloc, dând vina, eventual, pe domnul Cinteză (Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei de Supraveghere din cadrul BNR - n. red.) că nu s-a ocupat de dumneavoastră? Noi, ca să o spun acum foarte clar, n-am purtat grija celor 100 de deponenţi foarte tare“.

 

Guvernatorul BNR Mugur Isărescu (stânga) şi prim-viceguvernatorul Florin Georgescu aşteaptă definitivarea la nivel european a noilor condiţii în care pot fi salvate sau nu bănci care intră în derapaj. Peste 90% din activele bancare din România sunt controlate de străini

 

Isărescu a spus că supraveghetorii sistemului bancar trebuie să ştie că o contagiune poate să pornească de la un lucru foarte mic. „Panica, prin excelenţă, este iraţională, nu poţi să o tratezi cu mesaje raţionale. Cel mai bine este să o previi. Prevenirea fragilităţii stabilităţii financiare este condiţionată de asigurarea unui cadru transparent şi predictibil pe piaţa bancară“. Prin natura sa, sectorul bancar este mai predispus la evenimente sistemice decât alte sectoare economice, a mai spus Isărescu.

Florin Georgescu, prim-viceguvernator al BNR, a prezentat noul cadru privind rezolvarea situaţiei băncilor problemă (rezoluţia) ca soluţie pentru ieşirea ordonată de pe piaţă a instituţiilor neviabile considerate „too big to fail“  şi noua paradigmă - „recapitalizarea internă“ (bail-in).

Recapitalizarea internă deplasează costul salvării băncilor din sfera contribuabililor în zona acţionarilor şi creditorilor, a explicat Georgescu. „Recapitalizarea internă (bail-in) este noua paradigmă privind rezoluţia. Este un răspuns la problema «too big to fail». Se evită apelul la banii publici. Până recent se apela la bail-out, costul restructurării bancare fiind suportat de bugetul de stat şi din împrumuturi de la FMI,Uniunea Europeană şi Banca Mondială. Recapitalizarea internă este şi un instrument pentru rezolvarea problemei „too big to save“ şi scurtcircuitarea legăturii vicioase dintre băncile în dificultate şi datoria publică a statelor“, a arătat Georgescu.

Rezoluţia bancară înseamnă restructurarea asistată de stat a unei instituţii de credit în vederea asigurării continuităţii funcţi­ilor sale esenţiale pentru economie.

Restructurarea administrativă, şi nu judiciară a activităţii, se poate finaliza prin lichidarea ordonată a instituţiei, după transferul componentelor critice, sau continuarea activităţii, ulterior recapitalizării interne (bail-in).

 

Georgescu, BNR: Deficitul de cont curent ar putea ajunge în acest an la cel mult 2%

Deficitul de cont curent al României se va încadra în acest an în limita a 4% din PIB, ajungând probabil în jur de 2% cel mult, apreciază prim-viceguvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR) Florin Georgescu.

„Una dintre problemele pe care le-a avut România, cea legată de soldul contului curent, dispare în 2013, vom fi în limita a 4%, probabil în jur de 2% cel mult“, a declarat joi Georgescu la un seminar pe tema supravegherii pieţelor financiare în Uniunea Europeană, organizat la BNR.

Contul curent al balanţei de plăţi a avut în primele 5 luni un excedent de 314 milioane euro, faţă de un deficit de 2,28 miliarde euro în aceeaşi perioadă din anul 2012, pe fondul reducerii deficitului balanţei comerciale şi a veniturilor, respectiv surplusului înregistrat de balanţa serviciilor.

Deficitul balanţei comerciale a scăzut cu 1,47 miliarde euro, la venituri scăderea a fost de 502 milioane euro iar balanţa serviciilor a avut un surplus de 783 milioane euro, faţă de un deficit de 18 milioane euro.

Investiţiile străine directe au totalizat 414 milioane euro, de la 656 milioane euro în perioada ianuarie - mai 2012. Raluca Ghinea

Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 19.07.2013