Din 540 de angajaţi ai CSA, CNVM şi CSSPP, după comasare, au mai "rămas" 856

Autor: Roxana Pricop 22.07.2013

 Noua organigramă a Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) prevede un număr total de 856 de posturi, cu circa 300 mai multe decât numărul de angajaţi preluaţi de ASF de la cele trei comisii pe care le-a înlocuit la finalul lunii aprilie (Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private şi Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare), potrivit unor surse familiare cu situaţia.

ASF nu a făcut publică noua organigramă, deşi aceasta ar fi fost deja aprobată de conducerea ASF şi ar urma să intre în vigoare de la 1 august, au mai precizat aceleaşi surse.

Programarea unui număr mai mare de angajaţi vine în contradicţie cu declaraţiile pe care le-au făcut public atât Dan Radu Ruşanu, preşedintele ASF, cât şi Mircea Ursache, vicepreşedintele ASF, că noua instituţie de supraveghere va avea cu 15% mai puţin angajaţi.

Pe 19 mai Mircea Ursache declara pentru ZF că vrea să reducă cu 15% personalul ASF, de la 540 de angajaţi, cât a preluat de la vechile comisii, până la un număr 460, prin comasarea direcţiilor comune de resurse umane, financiar-contabilitate, control şi juridic. Şi preşedintele Dan Ruşanu a declarat la numirea în funcţie că are în plan să reducă cu 15% personalul.

În loc să reducă personalul, ASF a făcut angajări încă de la înfiinţare fără să aibă noua organigramă definitivată.

Un număr mai mare de posturi în organigramă înseamnă şi cheltuieli mai mari cu personalul, deci cheltuieli mai mari de funcţionare pentru ASF. Autoritatea nu primeşte bani de la buget, ci se autofinanţează, însă veniturile provin din taxe şi comisioane percepute de la companiile de asigurări, de la fondurile mutuale şi fondurile de pensii şi din tranzacţiile bursiere. În final, cheltuielile mai mari de la ASF înseamnă costuri mai mari ale serviciilor de asigurări, ale tranzacţiilor de pe bursă şi ale serviciilor de administrare a pensiilor şi fondurilor mutuale.

Unul dintre argumentele creării ASF a fost reducerea cheltuielilor astfel încât supravegherea pieţelor financiare nebancare să fie mai eficientă şi mai ieftină. Chiar guvernatorul Băncii Naţionale, Mugur Isărescu, declara în decembrie 2012 că „e un lux să stai cu trei instituţii pentru 3-4% (din piaţa financiară - n.red.)“.

Banca Naţională a României (BNR), care face politica monetară a României şi supraveghează sistemul bancar, cu active de 83 mld. euro, avea anul trecut 1.866 de salariaţi. Spre comparaţie, ASF are sub supraveghere active de 10-15 miliarde de euro, după cum declara preşedintele autorităţii Dan Radu Ruşanu la preluarea mandatului, iar pentru asta are nevoie de peste 850 de angajaţi.

Contactat ieri telefonic, Daniel Dăianu, prim vicepreşedintele ASF, a declarat că nu poate da detalii despre noua organigramă.

„Nu este încă nimic definitivat. Faţă de ce era înainte vă pot spune că ASF va avea o direcţie nouă de supraveghere integrată responsabilă de supravegherea grupurilor financiare şi o direcţie de analiză ce va evalua riscurile pe fiecare sector de activitate, la fel ca la BNR“, a spus Daniel Dăianu.

Nici departamentul de comunicare al ASF nu a răspuns la solicitarea trimisă de ZF pe email în care ZF a solicitat detalii cu privire la noua organigramă.

Azi ar urma să aibă loc negocierea contractului colectiv de muncă pentru angajaţii ASF. Conducerea instituţiei are programate întâlniri cu reprezentanţii angajaţilor proveniţi din fostele comisiii.

La înfiinţare ASF a preluat circa 550 de angajaţi de la fostele comisii de supraveghere, în rândul personalului preluat regăsindu-se şi trei soţii ale unor reprezentanţi de vârf din politică - Laura Chiţoiu, Luiza Scutaru şi Cristina Zgonea –, care ocupă poziţii de director şi director adjunct în cadrul unor departamente ale fostei Comisii de Supraveghere a Asigură­rilor (CSA).

Între timp, numărul de angajaţi al ASF ar fi depăşit 600, potrivit unor surse apropiate instituţiei.

Ziarul Financiar a solicitat oficial Autorităţii de Supraveghere Financiară informaţii privind persoanele nou angajate şi modul în care s-au făcut angajările.

„Din 29 aprilie 2013, ASF a făcut mai multe angajări în special în poziţii neacoperite de către vechile structuri. Procesul de organizare a ASF este unul continuu, fluxul de personal fiind în dublu sens: renunţare la personal, dar şi recrutare de nou personal. ASF face distincţia fermă între politica de organizare şi resurse umane şi strategia de implementare a politicii de organizare şi resurselor umane. În privinţa politicii de organizare şi resurse umane, ASF reafirmă obiectivul ca, până la finalul anului 2013, să reducă personalul cu până la 15% faţă de nivelul rezultat din comasarea entităţilor CNVM, CSSPP şi CSA“, se arată într-un răspuns oficial transmis de ASF la începutul lunii iulie.

Dacă 856 va fi numărul final de angajaţi ai ASF, personalul instituţiei româneşti se apropie de cel al autorităţii de supraveghere din Polonia, respectiv al Komisja Nadzoru Finansowego (KNF) –pentru care lucrează 909 angajaţi responsabili de supravegherea întregului sistem financiar (bănci, bursă, pensii private, asigurări, fonduri de investiţii). Însă KNF supraveghează în Polonia un sistem financiar cu active de peste 600 miliarde de euro, în timp ce ASF supraveghează doar piaţa de capital, asigurările şi pensii private cu active de 30 miliarde de euro, de peste 20 de ori mai mici.

Discrepanţa dintre România şi Polonia devine şi mai mare în cazul salariilor pe care le încasează conducătorii ASF, de peste patru ori mai mari decât cele ale conducătorilor KNF.

În Polonia, Andrzej Jakubiak, pre­şe­dintele KNF, are un salariu brut de 3.700 de euro/lună (15.000 de zloţi), ceea ce înseamnă un salariu net de circa 2.500-3.000 de euro. În Polonia, salariul din orice instituţie financiară de stat, inclusiv autoritatea de supraveghere, nu poate depăşi salariul ministrului de finanţe. La rândul lor, salariile miniştrilor şi ale celor mai înalţi oficiali din Polonia nu pot depăşi de 5 ori salariul mediu net pe economie, care acum e de circa 700 de euro. În România, membrii consiliului ASF câştigă peste 10.000 de euro pe lună, de circa zece ori mai mult decât primul-ministru Victor Ponta şi de trei ori mai mult decât omologii lor din Polonia.

Pe de altă parte,  între bursa de la Bucureşti şi cea din Varşovia este o distanţă ca de la cer la pământ. Cu tranzacţii medii zilnice cu acţiuni de doar 7 mil. euro în 2013, bursa de la Bucureşti este de 28 de ori mai mică decât competitorul polonez, care are tranzacţii de 195 mil. euro pe zi.

 
Companiile de asigurări din România au active de nouă ori mai mici decât firmele din Polonia, în timp ce fondurile de pensii private poloneze au active de 64 mld. euro faţă de 2,7 mld. euro cât sunt activele fondurilor private de pensii româneşti.