Cozi uriaşe la podul de la Feteşti-Cernavodă pentru că CNADNR nu este în stare să facă un sistem electronic de plată a taxei de pod

Autor: Andreea Neferu 29.07.2013

Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) a ignorat până acum problema staţiilor de taxare de la podul de la Cernavodă-Feteşti, unde se formează cozi în sezonul estival, şi nu a găsit o soluţie pentru plata facilă şi rapidă a tarifului de traversare a podului.

Pentru a nu mai avea parte de nemulţumirile şoferilor care stăteau la coadă la fiecare sfârşit de săptămână, CNADNR a decis desfiinţarea taxei pe timp de weekend în perioada iulie-august, însă - „surpriză“  pentru CNADNR - românii merg la mare şi în timpul săptămânii. Drept dovadă, ieri după-masă s-au format coloane de autovehicule pe câţiva kilometri pe ambele sensuri de mers în zona staţiilor de taxare. 
 

Sistem de tip rovinietă

ZF a scris încă de acum câteva săptămâni că o soluţie prin care aglomeraţia formată în zilele de weekend pe drumul către mare ar putea fi evitată, dar prin care CNADNR ar putea în continuare să colecteze taxele de utilizare a podului, ar fi implementarea unui sistem de tip rovinietă, prin care un şofer care ştie că trebuie să treacă pe la Cernavodă să îşi poată achita la benzinării, prin SMS sau chiar online taxa de pod. Verificarea plăţii acestei taxe s-ar putea face la fel ca în cazul deţinerii rovinietei de utilizare a drumurilor din afara localităţilor, prin camere de luat vederi montate la pod. Astfel, şoferii care nu plătesc ar putea primi amenda acasă, la fel ca în cazul rovinietei pentru drumuri.

„Din punct de vedere tehnic, soluţii există pentru implementarea unui sistem de tipul rovinietei şi în cazul podului de la Cernavodă. Se poate folosi un sistem de plată în avans prin SMS sau ulterior, după un anumit termen, 24 sau 48 de ore. Ar mai putea fi folosită varianta abonamentului sau a unui card pre-paid“, spun reprezentanţii grupului UTI, care au implementat alături de integratorul de soluţii IT&C Novensys un sistem informatic de emitere, gestiune, monitorizare şi control al rovinietelor.

„CNADNR ia în calcul implementarea unor sisteme inteligente de taxare (pe podul de la Cernavodă“, spune CNADNR, într-un răspuns semnat de directorul general interimar Mircea Pop. CNADNR nu a precizat însă nici când estimează că ar putea pune în practică un astfel de proiect, nici care ar fi costurile sale.
 

40.000 de maşini în week-end

Până la implementarea unui astfel de sistem, CNADNR a decis să renunţe la încasarea taxei de 13 lei pe autoturism pentru a evita ambuteiaje formate la staţiile de taxare. Valoarea estimată ca pierdere pentru întreaga perioadă estivală din 2013 ca urmare a neîncasării taxei de pod se ridică la circa 7,5 milioane de lei (1,7 milioane de euro), potrivit CNADNR. Compania de drumuri a precizat că în lipsa acestei taxe nu poate nici monitoriza numărul de vehicule care folosesc podul peste Dunăre în lunile iulie-august, însă potrivit datelor transmise în vara anului trecut de către CNADNR, circa 40.000 de maşini vin şi pleacă de la mare în fiecare sfârşit de săptămână.

În 2012, compania de drumuri a încasat circa 65,6 milioane de lei (14,7 milioane de euro) din tariful de trecere pentru utilizarea podului peste Dunăre la Feteşti-Cernavodă.
 

Primul an cu autostradă continuă de la Bucureşti la mare

2013 este primul an în care românii pot circula pe o autostradă continuă, cu două benzi pe sens, între Bucureşti şi Constanţa, motiv pentru care şi traficul ar putea creşte între cele două oraşe.

Autostrada Soarelui, cu o lungime de 203 kilometri şi a cărei construcţie a început încă de dinainte de Revoluţie, a fost finalizată integral în noiembrie anul trecut, după mai bine de 25 de ani de la demararea primelor lucrări.Construcţia autostrăzii Bucureşti-Constanţa a costat circa 600-700 de milioane de euro, potrivit estimărilor ZF care iau în calcul informaţiile de pe site-ul CNADNR.

Construcţia autostrăzii dintre Bucureşti şi Constanţa are o istorie care se întinde pe un sfert de veac. Primul tronson, între Feteşti şi Cernavodă, a fost finalizat în 1987, în timp ce porţiunea dintre Bucureşti-Fundulea-Drajna a fost gata abia după 17 ani, în 2004. Ulterior, în 2007, a fost deschis circulaţiei şi tronsonul dintre Drajna şi Feteşti.

Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 30.07.2013