Un oficial guvernamental: De ce s-au tăiat investiţiile? Oare nu pentru că nu se încasează venituri?

Cu încasările din TVA prăbuşite cu 13% în iunie, statul nu are din ce să finanţeze investiţii.

Guvernul admite prin vocea unui ofi­cial care doreşte să-şi păstreze ano­ni­matul că recurge la tăieri ale cheltuielilor cu investiţiile publice şi în acelaşi timp că nu reuşeşte să creas­că încasările bugetare prin reducerea eva­ziunii fiscale şi extinderea gradului de fiscalizare.

„De ce s-au tăiat investiţiile? Oare nu pentru că nu se încasează venituri?“, se întreba oficialul cu trimitere la performanţa Ministerului Finanţelor în co­lectarea veniturilor, dar şi la disponibilitatea me­diului privat de a achita taxele datorate bugetului.

Luna iunie a confirmat un trend dramatic de cădere a încasărilor nete din TVA ale bugetului, fiind a treia lună la rând în care volumul de venituri adus de cel mai puternic impozit la îndemâna statului s-a situat sub performanţa din aceeaşi pe­rioadă a anului trecut. În condiţiile în care TVA adu­ce un sfert din veniturile bugetare ale Româ­niei, primul semestru a arătat o oboseală din ce în ce mai serioasă a acestei surse de bani, ritmul anual de creştere încetinind la 2,3% faţă de o creştere de 6% la cinci luni. Practic, cu excepţia lunii februarie când au fost pe plus, în rest încasările lunare din 2013 au fost mai mici decât anul trecut.

Situaţia s-a agravat în trimestrul al doilea, când bugetul a pierdut venituri de un miliard de lei în com­paraţie cu 2012.

Explicaţia care reiese din comunicarea Minis­te­rului Finanţelor ţine de o accelerare a rambur­să­rilor de TVA făcute de stat, respectiv încasările propriu-zise au crescut cu aproape 5% la şase luni, în timp ce sumele restituite companiilor conform legii au urcat cu circa 15%. Finanţele nu publică însă în execuţia bugetară istoricul rambursărilor de TVA, iar ieri până la închiderea ediţiei nu au răspuns solicitării ZF de a comenta performanţa din ce în ce mai slabă a încasărilor din TVA, în contrast cu aşteptările de revenire a economiei.

Liviu Voinea, ministrul bugetului, a recunoscut re­cent că încasările din TVA şi impozitul pe profit au fost sub aşteptări, evoluţie influenţată şi de faptul că România are o creştere economică bazată pe exporturi. „Pe de o parte este un lucru bun, ai o creştere ba­zată pe export, pe de altă parte rambursările de TVA cresc şi atunci trebuie să ajustezi corespun­ză­tor bugetul, în urma veniturilor care, pe anumite ca­te­gorii, cum au fost impozitul pe profit sau TVA, sunt sub aşteptări. Noi considerăm, în continuare, că în se­mestrul al doilea creşterea va fi de peste 1,9% de fapt şi se va baza şi pe consum intern, pe relua­rea creş­te­rii cererii interne, dar nu am bugetat lu­crul acesta.“

Voinea a arătat că deşi s-ar fi putut închide rec­ti­ficarea foarte uşor, pur şi simplu, crescând ve­niturile aferente creşterii economice de la 1,6 la 1,9%, guvernul nu a făcut acest lucru. „Nu am bugetat venituri suplimentare aferente creşterii eco­nomice sporite. De ce? Tocmai pentru a fi con­servatori, pentru a ne asigura că rămânem în para­metrii de consolidare fiscală.“

Aşadar, guvernul se aşteaptă ca economia să creas­că în acest an cu 2%, dar încasările din TVA sunt în cădere, indicând capacitatea slabă a statului de a colecta impozite, respectiv de a combate evaziunea fiscală.

„Creşterea anuală mai lentă a încasărilor din TVA a avut loc în contextul încetinirii comerţului de retail începând din lunile de primăvară. Estompa­rea efectului pozitiv generat la începutul anului de reîntregirea salariilor publice, inflaţia de peste 5%, precum şi restructurarea unor companii din economia naţională au afectat disponibilitatea de consum a populaţiei. Deşi s-au făcut progrese în domeniu, există în continuare spaţiu de îmbună­tă­ţire a colectării TVA pe seama luptei împotriva evaziunii fiscale şi a comerţului ilicit“, comentează Eugen Sinca, analist-şef al BCR.

Pierderea de viteză a veniturilor din TVA în se­mestrul I a mers în tandem cu reducerea chel­tuielilor de capital ale bugetului, care au fost diminua­te cu 800 de milioane de lei (10%) faţă de 2013 pentru menţinerea deficitului la 1% din PIB.

Cât priveşte rezultatele pe zona evaziunii fiscale, este sugestiv că veniturile bugetului au crescut cu nici 5% în semestrul I, în timp ce Ministerul Finanţelor se aştepta la un plus de 9%. De altfel, veniturile nefiscale au scăzut cu 1% la şase luni.

Sintagma „evaziune fiscală“ lipseşte din ultima scrisoare de intenţie trimisă directorului general al FMI pe 10 iunie, precum şi din memorandumul ataşat de politici economice şi fiscale. Ca şi când România nu ar avea nicio problemă la acest capitol. De fapt nici FMI nu se mai arată prea interesat de această problemă, evaziunea nefiind menţionată în niciuna din intervenţiile oficiale de Christine Lagarde în recenta vizită făcută la Bucureşti. Nicio vorbă nici despre proiectul privind impozitarea marilor averi nedeclarate la Fisc şi pe care FMI se grăbea să-l vadă implementat încă din 2010, dar care s-a tot împotmolit în lipsa de voinţă politică.

Mihai Ţanţaru, economist al ING, consideră că această contradicţie dintre aşteptările optimiste de creştere economică şi dinamica încasărilor din TVA provine din partea semnificativă pe care o va avea probabil sectorul agricol - mai putin fiscalizat - în creşterea PIB din acest an. „La o primă privire dinamica încasărilor din TVA poate fi pusă pe seama situaţiei cererii interne, care a marcat două trimestre consecutive de contracţie în T1 2013. Chiar dacă ING are una dintre cele mai optimiste prognoze de creştere economică, de 2,2% pentru 2013, excluzând agricultura estimăm că restul economiei va înregistra o creştere de numai 1,5%, sub cea de anul trecut de 2,1%.“ Aşadar statul este incapabil să capteze creşterea PIB la nivelul încasărilor bugetare.

Cât de mult au contat rambursările de TVA în performanţa slabă a veniturilor nete din acest impozit pe S1?

„Neexistând detalii istorice este dificil de spus dacă deteriorarea dinamicii veniturilor din TVA (de exemplu acesea erau mai mari cu 6% în primele 5 luni faţă de aceeaşi perioadă din 2012) a fost cauzată de deteriorarea ritmului de creştere a încasărilor şi/sau de accelerarea rambursărilor de TVA. Există şanse ca ambele supoziţii să fie valabile ñ pe de o parte consumul privat la nivel de economie nu reprezintă motorul creşterii economice în momentul actual (dinamica acestuia fiind relativ slabă), iar adoptarea legii privind măsurile de combatere a întârzierii în executarea obligaţiilor de plată (în aprilie) inclusiv pentru autorităţile publice ar putea fi cauza creşterii rambursărilor de TVA de la buget“, consideră Cătălina Molnar, economist-şef al UniCredit Ţiriac Bank.

Ea a explicat că aşteptările optimiste pentru creşterea economică se bazează în principal pe o dinamică mai accelerată a exporturilor şi a unui an agricol mult mai bun ca în 2012. Γn prima parte a anului exporturile au reprezentat motorul creşterii economice, acestea nefiind totuşi subiect al încasărilor din TVA.“

În acelaşi timp, Florentina Cozmâncă, senior economist al RBS, nu vede nimic surprinzător în evoluţia încasărilor din TVA ţinând cont de evoluţia economiei.

„În contextul deplasării centrului de greutate al creşterii economice către exporturi (cărora nu li se aplică TVA), precum şi al unei dinamici relativ lente în termeni nominali a consumului şi a investiţiilor (chiar o dinamică negativă în T1 2013), evoluţia încasărilor din TVA nu este
 

Povestea nesfârşită a proiectului de taxare a marilor averi nedeclarate la Fisc. A început în 2010, rezultatele nu se văd

22 dec. 2010 - Scrisoare de intenţie către FMI

Continuăm eforturile de îmbunătăţire a colectării impozitelor şi lupta împotriva evaziunii fiscale. Lucrăm la proiectul de ordonanţă privind persoanele fizice cu averi mari nedeclarate astfel încât să fie aprobat până la sfârşitul lunii decembrie (termen decalat faţă de sfârşitul lui noiembrie).

9 iun. 2011 – Scrisoare de intenţie către FMI

Facem progrese în implementarea ordonanţei recent adoptate privind contribuabilii persoane fizice cu averi mari şi a deciziei guvernului referitoare la metodele indirecte de audit. Totuşi, sunt necesare eforturi suplimentare.

Vom adopta o hotărâre de guvern pentru restructuarea ANAF care ne va permite să alocăm personal pentru Direcţia de Verificare Fiscală până în iulie.

14 sept. 2011 – Scrisoare de intenţie către FMI

Facem progrese în implementarea ordonanţei recent adoptate privind contribuabilii persoane fizice cu averi mari şi a deciziei guvernului referitoare la metodele indirecte de audit.

28 febr. 2012 – Memorandum de politici economice şi fiscale ataşat scrisorii de intenţie

Pe baza unei proceduri de analiză a riscului adoptată în septembrie 2011, vor fi selectaţi anumiţi contribuabili în vederea verificării gradului de conformare fiscală. În acest scop am accelerat analiza datelor şi căutăm să avem acces la noi baze de date pentru a începe verificările până la jumătatea lui 2012. Căutăm finanţare pentru achiziţionarea unui soft care să fie folosit în analiza de risc şi pentru a acoperi costurile de training pentru aplicarea metodelor indirecte de audit.

8 iun. 2012 - Memorandum de politici economice şi fiscale ataşat scrisorii de intenţie

Pe baza informaţiilor disponibile la nivel public şi a analizei evidenţelor fiscale am identificat 300 de contribuabili persoane fizice care vor fi incluse în programul dedicat de conformare. Vom trimite scrisori de încurajare a conformării voluntare. Căutăm finanţare pentru achiziţionarea unui soft care să fie folosit în analizele de risc.

12 sept. 2012 - Memorandum de politici economice şi fiscale ataşat scrisorii de intenţie

Am identificat 300 de contribuabili persoane fizice care vor fi incluse în programul dedicat de conformare. În luna mai am derulat o campanie de încurajare a declarării voluntare a veniturilor. Căutăm finanţare pentru achiziţionarea unui soft care să fie folosit în analizele de risc.

Implementăm măsuri de reducere a evaziunii la accizele pe alcool.

10 iun. 2013 - Memorandum de politici economice şi fiscale ataşat scrisorii de intenţie

Am finalizat o listă de contribuabili persoane fizice cu averi mari pentru programul de conformare şi am început procedurile de verificare preliminară. Au fost trimise scrisori de notificare „soft“, iar procedurile de audit au început în prima jumătate a lui 2013. Derulăm programe de training cu asistenţa unor specialişti din ţări partenere şi de la FMI.

Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 31.07.2013