Cum s-au împărţit pe programe cei 700 de milioane de euro luaţi în iulie de la Uniune Europeană
Cu 1,3 miliarde de euro luaţi de la UE, Programul Operaţional Regional (POR) rămâne în iulie cel mai avansat din punctul de vedere al absorbţiei, în vreme ce POS Transporturi (POS T), cel mai bine finanţat program (cu o alocare totală de 4,5 miliarde de euro între 2007 şi 2013), rămâne spre coada clasamentului, chiar dacă luna aceasta a reuşit, pentru prima dată în acest an, să obţină bani de la UE (programul a fost presuspendat până de curând) - rambursări de 360 milioane de euro.
Cei mai mulţi bani (rambursări) au fost obţinuţi de la 30 mai până la 26 iulie – de când datează ultimele date disponibile – de POS T (360 milioane de euro), POR (215,6 milioane de euro), POS Mediu (114 milioane de euro) şi POSDRU, programul pentru resurse umane (36,9 mil. euro).
În total, de la 30 iunie până la 26 iulie au fost rambursaţi de UE 732 de milioane de euro, o sumă aproape egală cu tot ceea ce a atras România ca rambursări în primele şase luni ale anului - 723 de milioane de euro.
De la începutul anului, România a atras, pe toate cele şapte programe operaţionale, 1,46 miliarde de euro, ceea ce corespunde unei rate de absorbţie de 19,1%. Suma este mai mare cu 329 de milioane de euro, faţă de ceea ce România a primit în 2012, când i-au fost rambursate fonduri de 1,13 miliarde euro.
Ceva mai bine, dar foarte departe de Europa
Potrivit datelor Ministerului Fondurilor Europene, plăţile totale către beneficiari (prefinanţări şi rambursări, cu excepţia rambursărilor din TVA) erau la 26 iulie de 6 mld. euro, din care contribuţia UE a însumat 5,4 mld. euro, adică 28,2% din alocarea totală între 2007 şi 2013 de 19,2 mld. euro.
Chiar dacă în calcul sunt luate nu doar rambursările (sumele primite definitiv), ci şi prefinanţările (în medie acestea reprezintă 15% dintr-un proiect), cu cele 5,4 mld. euro luate de la UE România rămâne pe ultimul loc în Uniune la atragerea de fonduri structurale.
Portugalia, de exemplu, care are o alocare de fonduri structurale doar ceva mai mare decât a României, atrăsese până luna trecută 14,7 mld. euro, adică aproape 70% din fondurile ce i-au fost alocate (21,4 mld. euro). Un număr de 19 ţări din Uniune din totalul de 27 (Croaţia nu este luată în calcul) au luat de la Bruxelles ca prefinanţări şi rambursări peste 50% din fondurile ce le-au fost alocate, faţă de 28,2% România. Chiar şi Bulgaria a luat ca prefinanţări şi rambursări peste 40% din bani.
În iarnă, Consiliul European (şefii de stat şi de guvern din UE) a recomandat Comisiei Europene să mai dea un răgaz de un an României şi Slovaciei pentru a cheltui fondurile ce le-au fost puse la dispoziţie (exerciţiul financiar se închide în 2015). Doar că Slovacia a luat deja ca prefinanţări şi rambursări 45% din fondurile alocate. Cel mai bine la atragerea de fonduri stă Estonia, cu peste 70% din sume atrase ca rambursări şi prefinanţări şi cel mai prost România, cu 28% rambursări şi prefinanţări şi 19,1% rambursări.
Chiar dacă luna iulie a reprezentat un salt spectaculos în absorbţia fondurilor (rambursări de peste 700 mil. euro), situaţia rămâne delicată, fie şi dacă e să comparăm situaţia României cu a celorlalţi beneficiari de fonduri structurale.
Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 02.08.2013