Ce şi-a asumat BNR în materie de politică monetară

Reducerea ratei inflaţiei pe termen mediu şi atin­gerea unui nivel de 2,5%, cu o marjă de plus/minus un punct procentual până la sfârşitul lunii sep­tembrie a acestui an, este unul din principalele angajamente asumate din partea Băncii Naţionale în domeniul politicii monetare şi al cursului de schimb, conform unui draft al scrisorii de intenţie ce urmează a fi adresată de guvern FMI, văzut de ZF.

„Politica monetară pusă în aplicare de Banca Naţională va avea ca principal obiectiv ţintirea infla­ţiei şi menţinerea unui nivel adecvat al rezervelor“, se arată în scrisoarea adresată de Executiv. Totodată, în documentul trimis la FMI, reprezentaţii guvernului îşi exprimă intenţia de a stimula creditarea şi îşi asumă continuarea procesului de reducere graduală a ratei dobânzii de referinţă în contextul stabilităţii preţurilor şi al reducerii inflaţiei sub estimările BNR.

Printre priorităţile Băncii Centrale pentru urmă­toarea perioadă se numără, de asemenea, intensifi­carea supravegherii sectorului bancar şi adoptarea măsurilor necesare care să asigure lichiditatea siste­mului şi menţinerea unui nivel adecvat al capita­lului. În ceea ce priveşte creditele neperformante, care au ajuns la aproximativ 20% la nivelul în­tre­gului sistem ban­car, cu 6 puncte procentuale mai mult decât la fi­nele lui 2011, angajamentele guver­nului pre­văd înlă­turarea provizioanelor excesive şi alinierea acestora la regulile internaţionale de contabilitate IFRS. Programul Prima casă, care vizează dezvol­tarea pieţei ipotecare, va putea fi continuat numai în monedă locală.

Angajamente BNR:

• să menţină stabilitatea preţurilor pe termen mediu şi să reducă inflaţia la 2,5% plus o marjă de  plus/minus 1 punct procentual până la sfârşitul lui septembrie.

• să reducă gradual rata dobânzii de referinţă în contextul unui nivel scăzut al inflaţiei.

• să continue derularea de tranzacţii open-market pentru a asigura lichiditatea sectorului.

• să menţină nivelul actual al rezervelor minime obligatorii în următoarele luni.

• să nu introducă sau să intensifice restricţiile în materie de plăţi şi tranzacţii internaţionale.

• să nu stabilească acorduri bilaterale de plăţi care să încalce prevederile Fondului.

• să nu introducă bariere tarifare sau netarifare care să limiteze comerţul internaţional cu scopul ajustării balanţei de plăţi.

• să intensifice supravegherea sistemului bancar local şi să adopte toate măsurile necesare în vederea menţinerii nivelului indicelui de lichiditate şi capital al băncilor.

• să efectueze în mod regulat teste de stres în ceea ce priveşte solvabilitatea şi lichiditatea siste­mului.

• să adopte măsuri care să accentueze încrederea deponenţilor.

• să amendeze şi să stabilească până la sfârşitul acestui an procedurile de înfiinţarea a băncilor-punte („bridge-bank“).

• să elimine discrepanţele dintre prevederile Codului fiscal şi regulile interna­ţionale de contabilitate IFRS.

• să examineze în amănunt toate acţiunile de restructurare a creditelor efectuate de bănci.

• să colecteze periodic, la fie­care trei luni, date referitoare la îm­prumuturile supuse restructu­rării. Cifrele agregate vor fi publi­cate în vederea promovării trans­parenţei.

• să impulsioneze instituţiile de credit să înlăture provizionarea excesivă a creditelor neperformante şi să asigure efec­tuarea unor provizionări prudente.

• să aibă în vedere posibilitatea continuării programului Prima casă. Reluarea acestui tip de finanţare se va face numai în moneda locală, pentru a favoriza avansul creditării în lei şi pentru a contribui la dezvoltarea pieţei de obligaţiuni ipotecare în monedă locală.

• să creeze o bază de date şi un registru de credit care să cuprindă acţionarii companiilor insolvente. De asemenea, mai există angajamente de definitivare codul Insolvenţei şi să-l trimită în Parlament pentru aprobare până la sfârşitul lui septembrie