Isărescu: Facem tot posibilul să aducem dobânzile la creditele în lei la un nivel comparabil cu cele la euro

Banca Naţională va face tot posibilul pentru a impulsiona creditarea în lei şi a aduce costul finanţărilor în monedă locală la un nivel comparabil cu cel al împrumuturilor contractate în euro, a afirmat ieri guvernatorul Mugur Isărescu, la prezentarea raportului trimestrial asupra inflaţiei.

„Noi vom face tot ce este posibil, prin reducerea dobânzii de referinţă, prin asigurarea lichidităţii pe piaţă şi prin îngustarea coridorului de variaţie a dobânzilor de pe piaţa monetară, să venim cu costul împrumu­tu­rilor în lei în apropierea dobân­zilor în va­lută“ – a sunat angajamentul fără prece­dent al şefului BNR. Este pentru prima dată când Isărescu se exprimă atât de tranşant în privinţa intenţiei băncii centrale de a îngusta decisiv ecartul dintre dobânzile la creditele în lei şi cele la valută, care încă reprezintă un argument important în alegerea euro ca monedă de finanţare.

La începutul acestei săptămâni, Con­siliul de Administraţie al BNR şi-a făcut curaj şi a decis reducerea ratei dobânzii de politică monetară cu o jumătate de punct procentual, până la 4,5%, mai mult decât estimările celor mai mulţi analişti, care vedeau un minus de numai un sfert de punct procentual. Şi la începutul lunii iulie BNR a scă­zut dobânda cu 0,25%, până la 5%, ini­ţiind un nou ciclu de relaxare a politicii mo­netare după o pauză de mai mult de un an.

Prin acţiunile de reducere graduală a do­bânzii BNR vizează revigorarea pieţei locale a creditului şi în particular stimularea creşterii volumului finanţărilor în lei. Rezervele minime obligatorii au rămas îngheţate, însă bancherii se aşteaptă şi la o reducere a acestora, în principal tot la lei.

Costul creditelor în lei se menţine destul de ridicat (în jur de 10%), fapt admis şi de guvernator, iar creditul privat a stagnat în ultimii patru ani la echivalentul a 50 mld. euro. Dobânzile mari la creditele în monedă locală îi ţin deoparte de împrumuturi chiar şi pe clienţii solvabili.

„Într-adevăr, creditul în lei este încă relativ scump, însă cu siguranţă se va ieftini în următoarele luni, poate chiar din sep­tembrie. Există toate premisele ca aceas­tă situaţie să se întâmple. Suntem într-o pe­rioa­dă de inflaţie scăzută corelată cu un nivel redus al ratei dobânzii de referinţă, ceea ce va avea ca efect stimularea creditării în mo­nedă locală. În plus, resursele în valută ale băncilor străine nu mai au aceeaşi flui­ditate ca în trecut“, a explicat Isărescu.

Guvernatorul atenţionează că împru­muturile în valută sunt mult mai riscante, iar costurile ascunse ale acestora depăşesc costurile creditelor în lei.

„Împrumuturile imobiliare în lei, deşi au rate cu 30% mai mari decât cele în valută, sunt mai avantajoase deoarece pe lângă costul vizibil, dat de dobândă, apar şi incerti­tu­dinile legate de evoluţia cursului de schimb, intervine riscul valutar.“

Pe de altă parte, Isărescu spune că a avut oarecare reţineri în ceea ce priveşte conti­nuarea programului Prima casă exclusiv în lei, dat fiind faptul că România are ca obiec­tiv adoptarea monedei unice.

„Am avut dubiile mele legate de con­ti­nua­rea întregului program Prima casă nu­mai în monedă locală, având în ve­dere că vor­bim de finanţări pe termen lung, iar România vizează adoptarea euro. Totuşi, ar­gu­mentul cel mai puternic în favoarea unei astfel de decizii este faptul că nimeni nu poa­te spune care este cursul la care România va adera la zona euro.“
 

Aşteptări de scădere mai rapidă a inflaţiei

BNR a revizuit în scădere prognoza pentru inflaţia de sfârşit de an cu 0,1 puncte procentuale, până la 3,1%, respectiv în inter­valul ţintit pentru 2013, de 2,5% cu o marjă de plus/minus un punct procentual.

Guver­natorul menţionează însă că e posibil ca indicatorul să înregistreze o valoare inferioară, abaterea în jos a pre­ţurilor pro­duselor agroalimentare pe fondul unei recolte agricole bune fiind unul dintre factorii care ar putea acţiona în acest sens.

„Inflaţia va reveni puternic în jos în ur­mă­toarea perioadă. Avem o prognoză de 3,1%, totuşi este probabil să avem o inflaţie mai mică. Există un risc de abatere în jos a pre­ţurilor faţă de prognoza noastră, datorită di­namicii preţurilor mărfurilor alimentare, in­clusiv datorită anunţului de diminuare a TVA la pâine. Factorul principal care a ţinut in­flaţia sub control în ciuda şocurilor a fost cererea de consum şi deviaţia negativă a PIB.“

Potrivit şefului BNR, creditul de con­sum ar putea acţiona ca un imbold la finanţarea şi revenirea consumului, care până în prezent a evoluat destul de dez­amă­gitor, exportul net fiind principalul motor al creşterii economice din primele şase luni.

Totuşi, trendul descendent al consu­mului are şi părţi bune, precum onorarea obligaţiilor de plată de către populaţie, consideră Isărescu.

BNR preconizează că în următorii cinci ani preţul tutunului şi al benzinei va contribui la menţinerea inflaţiei la un nivel destul de înalt.

„Până în 2018 evoluţia preţurilor tutu­nului şi benzinei va ridica inflaţia. Ne aştep­tăm la uşoare creşteri, însă partea bună este că nu mai există diferenţe semnificative între preţurile de la noi şi cele din UE. Grosul ajustărilor a fost făcut.“

În ceea ce priveşte cursul de schimb, Isărescu spune că BNR a menţinut stabilitatea leului prin limitarea impactului mişcărilor de capital, folosindu-se inclusiv de pârghia rezervelor valutare. În ultima lună Banca Naţională a înregistrat un plus de un miliard de euro în contul rezervelor valutare.

„Am folosit tamponul rezervei pentru a menţine stabilitatea cursului. Nu ne-am temut să avem creşteri sau scăderi ale re­zervelor valutare. Avem o rezervă sufi­cient de mare, iar utilizarea ei în mod activ şi inteligent este benefică“, a afirmat Isărescu.

 

Ce a spus guvernatorul BNR Mugur Isărescu despre:

Inflaţie

• Inflaţia s-ar putea duce spre ţintă, deci ar putea fi mai mică decât prognoza de 3,1% la sfârşitul lunii decembrie a acestui an.

• Am redus proiecţia pentru inflaţia anuală la 3,1% pentru sfârşitul acestui an şi finele anului viitor, cu 0,1 puncte procentuale, respectiv 0,2 puncte procentuale în jos faţă de prognoza anterioară din luna mai. Suntem prudenţi, nici optimişti, nici pesimişti.

• Recolta bună poate face ca tendinţa de scădere a inflaţiei să fie mai descendentă. La sfârşitul lui septembrie inflaţia va intra în intervalul ţintit şi se va menţine până la sfârşitul perioadei de proiecţie.

• Preţurile produselor agroalimentare, care sunt cele mai volatile, ar putea duce inflaţia în jos. Vom avea o evoluţie negativă a preţurilor la aceste produse în perioada următoare. Trebuie să ţinem cont că anul trecut am avut creşteri, cu alte cuvinte decalajul este mare.

• În iulie anul trecut, indicele preţului de consum a crescut cu 0,6%, pentru luna iulie a acestui an datele indică un minus.

• Factorul principal care a ţinut inflaţia sub control în ciuda şocurilor l-au constituit cererrea de consum şi deviaţia PIB, avem deviaţie PIB negativă în continuare.

• Există un risc de abatere în jos a preţurilor faţă de prognoza noastră, datorită dinamicii preţurilor alimentare, inclusiv datorită anunţului de diminuare a TVA la pâine.

• Ajustarea preţului la energie se va face în mod gradual, aşadar un nivel al inflaţiei Core 2 de 2% este rezonabil. În sfârşit, am intrat în clubul european al inflaţiei. Ne învârtim în jurul 2 - 2,5 - 3%, nu ne aşteptăm la un nivel mai mic.

Creditare şi programul Prima Casă

• Suntem într-o perioadă de inflaţie scăzută corelată cu un nivel redus al ratei dobânzii de referinţă, ceea ce va avea ca efect stimularea creditării în monedă locală.

• Într-adevăr creditul în lei este încă relativ scump, însă cu siguranţă se va ieftini în următoarele luni.

• Creditul de consum şi venitul, care ar putea să finanţeze revenirea consumului, evoluează dezamăgitor, mai ales creditul, dar are şi partea pozitivă: lumea îşi rambursează datoriile.

• Reluarea creditării nu este posibilă dacă nu avem o creştere a masei monetare.

• Am avut dubiile mele în ceea ce priveşte continuarea întregului program Prima casă numai în monedă locală, dat fiind faptul că vorbim de finanţări pe termen lung, iar România are în vedere adoptarea euro. Totuşi, argumentul cel mai puternic în favoarea unei astfel de decizii este faptul că nimeni nu poate spune care este cursul la care România va adera la zona euro.

Curs de schimb

• Am folosit tamponul rezervei naţionale pentru a menţine stabilitatatea cursului. Am limitat impactului mişcărilor de capital prin creşterea mişcărilor în ceea ce priveşte rezervele valuare.

• Nu ne-am temut să avem creşteri sau scăderi ale rezervelor valutare ale BNR. Avem o rezervă suficient de mare, iar utilizarea ei în mod activ este folositoare dacă o facem în mod inteligent.

Clauze abuzive

• Clauzele abuzive reclamate de debitorii băncilor sunt cuprinse în contracte pe care clienţii le-au semnat şi pe care trebuie să şi le asume.

• Cei care acum reclamă clauze abuzive sunt persoanele care s-au împrumutat în valută şi care se întrebau de ce se împotriveşte BNR creditării în alte monede.

• Creditul în valută a ars buzunarele a sute de mii de români. Cei care s-au împrumutat în franci eleveţieni, de exemplu, şi-au asumat riscul valutar, au acceptat un cost despre care nu ştiau în ce direcţie va evolua şi unde se va duce.

Ce spune Cristian Popa, viceguvernatorul BNR:

Reducerea expunerilor băncilor străine s-a accentuat, dar ritmul nu este îngrijorător

Sistemul bancar a înregistrat o reducere a expunerilor băncilor-mamă faţă de subsidiarele din economia naţională, într-o proporţie mai mare decât în trecut, dar nu într-un ritm deosebit de accelerat. Dezintermedierea s-a produs ordonat, aşa cum este în interesul Băncii Naţionale.

România a avut ieşiri de capital măsurate prin participarea nerezidenţilor în deţinerea de titluri de stat în lei mai pronunţate în luna iunie, dar care în parte s-au inversat. În luna mai aceste ieşiri se situau undeva la 25-26%, apoi au intrat pe un trend descendent. Acum ne aflăm la circa 23%, nu departe de vârful înregistrat în mai.

Procesul de dezintermediere este o consecinţă firească a ajustărilor care urmează unei crize de amploare asemănătoare celei din 2008. Astfel, dezintermedierea trebuie să continue. BNR nu se opune, ceea ce noi ne dorim însă este ca expunerile să nu scadă prea repede sau într-un mod dezordonat.
 

Ce spun analiştii

Cătălina Molnar, economist-şef al UniCredit Ţiriac Bank

Luând în calcul impactul diferitelor măsuri luate de guvern în ceea ce priveşte TVA-ul la pâine şi anumite produse conexe, reducerea cotei de certificate verzi (cu impact asupra preţului electricităţii), perspectiva de inflaţie pentru anul 2013 s-a îmbunătăţit şi mai mult, cu posibilitatea ca în luna decembrie rata inflaţiei să ajungă sub 3%. În cazul în care BNR va dori să menţină totuşi o rată reală de dobândă de circa 1%, cresc şansele ca dobânda de politică monetară să fie redusă la 4% până la finalul anului. Să nu uităm că un alt mod de relaxare a condiţiilor monetare îl reprezintă şi reducerea rezervelor minime obligatorii. Creditarea în lei ar trebui să continue să fie favorizată de un mix de factori – reducerea dobânzilor (susţinută de ciclul de tăiere a dobânzii BNR), regulamentul mai restrictiv privind creditarea în valută impus de banca centrală, plus procesul de deleveraging ce continuă în sistemul bancar românesc (în ultimele 12 luni până în iunie 2012, pasivele externe ale băncilor s-au diminuat cu 3,1 mld. euro).

Eugen Sinca, analist-şef al BCR

Estimarea noastră de inflaţie pentru finalul anului este de 3,3%, în interiorul ţintei BNR, cu posibilitatea de a înregistra chiar şi o inflaţie mai scăzută dacă vom avea o evoluţie favorabilă a combustibililor. Scăderea surpriză a dobânzii de politică monetară cu jumătate de punct procentual se va vedea imediat în dobânzile interbancare, iar cotaţia ROBOR la 3 luni se va consolida sub nivelul de 4% în săptămânile următoare. La fel de importantă ca şi scăderea dobânzilor interbancare va fi şi stabilitatea lor la niveluri joase în viitor, pentru creşterea încrederii în finanţările în moneda naţională. Ieftinirea creditului în lei va continua şi am putea vedea dobânzi sub nivelul de 6% pentru creditele cu risc scăzut, foarte apropiate de cele la euro.

Mihai Ţânţaru, economist al ING

Economia locală trece printr-o periodă de reducere a ratei a inflaţie şi a scăderii preţurilor, ceea ce a condus la o relaxare a politicii monetare a BNR, transpusă în reducerea ratei dobânzii de referinţă. Indicele preţurilor de consum a înregistrat un ritm mai accentuat de scădere faţă de estimările Băncii Naţionale, iar acest lucru se reflectă şi în cifrele prezentate în raportul trimestrial asupra inflaţiei.

Frânarea creşterii preţurilor a permis astfel BNR să taie dobânda de politică monetară cu o jumătate de punct procentual, până la 4,5%, după ce anterior minusul fusese mai mic, de un sfert de punct procentual. Volumul finanţărilor acordate este scăzut şi din cauza nivelului redus al depozitelor.

Guvernatorul Mugur Isărescu a adus în discuţie presiunile pe care evoluţia slabă a consumului o au asupra inflaţiei. Consumul populaţie are o dinamică dezamăgitoare, în pofida faptului că economia a revenit pe plus, iar prognozele indică o creştere a PIB-ului de 2% la sfârşitul acestui an.

Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 08.08.2013