România a luat anul acesta 1,5 mld. euro de la UE. Au mai rămas de atras încă 5 miliarde

România a atras de la începutul anului 1,46 miliarde de euro din rambursările de la Uniunea Eu­ropeană, plăţile în primele şap­te luni ale acestui an fiind duble faţă de perioada similară a anului trecut, când în conturile beneficiarilor intraseră 784 de milioane de euro. Cu toate acestea, auto­rităţile mai trebuie să trimită spre rambursare încă 5 miliarde de euro până la finalul acestui an, având în vedere că România trebuie să trimită doar pe parcursul acestui an cereri de rambursare de 6,5 mld. euro. În caz contrar, tot ce nu trimite până la această sumă poate fi pierdut, dacă regulile UE nu se schimbă, în cadrul procedurii de dezangajare automată de fonduri (tot ce nu ceri să ţi se ramburseze în baza cheltuielilor efectuate, într-o perioadă anume stabilită, se întoarce la bugetul UE).

Diferenţa majoră în evoluţia încasărilor de la UE a făcut-o absorbţia din luna iulie. Rambursările din iulie au crescut spectaculos, când au intrat în România peste 700 mil. euro, sumă aproape egală cu tot ce a atras România ca rambursări în primele şase luni ale anului şi mai mare decât tot ce a primit în 2012. De la începutul anu­lui România a primit ram­bursări cu 329 mil. euro mai mult decât în întreaga perioa­dă a anului trecut, când României i-au fost rambursate fon­duri de 1,13 mld. euro.

Dacă trendul se menţine în lu­ni­le ce vin, atunci şi bugetul con­so­lidat va avea de câştigat pen­tru că, pe fondul ratei de ab­sorb­ţie scăzute, chel­tuielile sta­tului cu pro­iectele cu fi­nan­ţare ne­ram­bur­sa­bile au fost reduse, în pri­mele şase luni din an, cu 19% faţă de ace­eaşi perioadă a anului tre­cut, la 5,2 mld. lei (1,1 mld. euro). Sumele chel­tui­te din buge­tul consoli­dat cu proiec­te­le UE tre­bu­ie recu­perate de la Bru­xelles pen­tru că, dacă nu sunt recuperate, ele intră în calculul defi­citului bugetar. Pe fon­dul absorbţiei mo­des­te din prima parte a anului, astfel de cheltuieli au fost reduse tocmai pentru a nu pune în pericol deficitul.

La rectificarea bugetară de la finalul lunii iulie, guvernul Ponta a trebuit să transfere aproape 1 mld. de lei din banii destinaţi proiectelor dezvoltate cu banii UE de la Ministerul Transporturilor spre Ministerul Dezvoltării. Practic, guvernul a mutat sume destinate unor proiecte derulate prin Ministerul Transportu­ri­lor, dar care aveau puţine şanse să avanseze, spre proiecte derulate de Ministerul Dezvol­tă­rii (care gestionează Programul Operaţional Re­gional - POR, cel mai avansat din punctul de vedere al absorbţiei) care se mişcă mult mai repede, putând, aşadar, să fie recuperate de la Comisia Europeană.

POR a avut o rată de absorbţie de 35% la finele lunii iulie (cu 1,3 mld. euro absorbite din bani europeni), în timp ce performanţa cea mai slabă a avut-o programul POS CCE (Creşterea Competitivităţii Economice, desti­nat în special mediului privat), care a avut o ab­sorbţie de doar 6,7% (rambursări de doar 172 mil. euro).

UE a pus la dispoziţia României 19,7 mi­liar­de de euro în perioada 2007 - 2013 prin in­stru­mentele structurale, însă patru guverne – con­duse de Călin Popescu Tăriceanu, Emil Boc, Mihai Răzvan Ungureanu şi Victor Ponta – au demonstrat eşecul în gestiunea şi absorbţia banilor “gratis”. România s-a prăbuşit în criză din cauza gradului foarte redus al absorbţiei de fonduri europene, care ar fi trebuit să acopere scăderea dramatică a investiţiilor străine, a companiilor private şi a statului.

Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 16.08.2013.