Primul pas spre modernizarea Centurii de Sud: guvernul vrea sens giratoriu suspendat la Domneşti

Situaţia actuală a Centurii de Sud a Capitalei, cu o bandă pe sens şi fără un pasaj suprateran la Domneşti care să fluidizeze traficul, îi costă pe transportatori în medie un milion de euro pe zi, potrivit oficialilor industriei de profil. În aceste condiţii, guvernul vrea să reia pro­iectul unui sens giratoriu suspendat peste intersecţia dintre Şoseaua de Centură, Prelun­girea Ghencea şi continuarea sa cu dru­mul judeţean către Domneşti, acesta fiind cel mai aglomerat sector de drum de pe centura ocolitoare a Bucureştiului.

„Pentru a traversa intersecţia Centurii Ca­pitalei cu Prelungirea Ghencea un camion trebuie să aştepte în coloană aproape o oră sau chiar două. Costurile de operare cât timp aşteaptă în coloană pot urca până la 200 de euro, după care sunt cheltuieli indirecte, de oportunitate. Firma de transport poate pierde un contract pentru că nu ajunge camionul la timp cu marfa, sau penalităţi în cazul în care nu se livrează la o anumită oră, iar penalităţile pot ajunge de la câteva mii la zeci de mii de euro pe oră“, a explicat Radu Dinescu, secre­ta­rul general al Uniunii Naţionale a Trans­por­ta­torilor Rutieri (UNTRR).

Cel mai aglomerat drum din România

Pe Centură trec zilnic aproape 140.000 de ve­hicule pe acest segment de drum, iar dintre acestea, aproape 20% sunt vehicule comer­cia­le, potrivit datelor UNTRR.

Lucrările la construcţia noului pasaj supra­teran care va avea o lungime de peste 500 de metri ar putea demara în toamna acestui an, pentru a fi terminate în următorii doi ani.

„Licitaţia poate fi realizată în toamnă, în următoarele două luni, după care se pornesc lu­crările dacă nu există contestaţii. Termenul de execuţie este de 24 de luni, şase luni pro­iec­ta­re după care execuţia“, a spus Dan Şova, minis­trul delegat pentru proiecte de infra­struc­tură, în subordinea căruia se află CNADNR.

Planul pentru construcţia sensului giratoriu suspendat la Domneşti există încă din 2011, iar primele discuţii în acest sens au început încă din 2009, potrivit oficialilor din cadrul direcţiei de infrastructură a Primăriei Capitalei, însă pentru construcţia proiectului, care se află atât în Bucureşti cât şi în judeţul Ilfov, trebuia rezolvate probleme legislative. Mai mult, potrivit aceloraşi oficiali, construcţia podului fără a lărgi Prelungirea Ghencea nu ar face decât să mute blocajul în Capitală, deoarece infrastructura existentă nu poate prelua traficul suplimentar.

„Proiectul este evaluat la 27-28 mil. euro pentru sensul giratoriu suspendat pentru Dom­neşti şi Prelungirea Ghencea de acum patru ani. Plus investiţiile în lărgirea Prelungirii Ghen­cea. Când încep lucrările? Muncitorii pot lucra şi iarna dacă nu ninge“, a spus Sorin Opres­cu, primarul general al Capitalei.

Potrivit site-ului CNADNR, pe Centura de Sud a Capitalei ar fi trebuit deja demarate încă din 2012 lucrările la lărgirea la două benzi pe sens a drumului, însă până în prezent lucrările nu au început.

Noul pasaj de la Domneşti este cel de al doilea sens giratoriu anunţat de compania de drumuri în ultimele săptămâni după cel de pe Centura de Est a Ploieştiului din Blejoi, care va fi construit însă cu circa 17 mil. euro din bani europeni.

Lucrări amânate pentru anul viitor

Pentru a fluidiza traficul pe Centură, premierul a declarat că vor fi construite pasarele şi poduri în 2014 şi 2015, iar pentru acestea se vor utiliza fie fonduri europene, fie de la buget.

Pe de altă parte, în acest an Centura Capi­talei primeşte doar 41 mil. euro, adică 3% din bugetul CNADNR, şi niciun kilometru în plus de drum reabilitat. Cu toate că este printre cele mai aglomerate drumuri din România, centura nu a reprezentat o prioritate pentru guvernele din ultimii ani, în condiţiile în care drumuri de agre­ment precum Transalpina DN67C Ben­geşti-Sebeş sau DN2D Focşani-Ojdula, care fie sunt deschise doar câteva luni pe an, fie au un trafic de maşini foarte redus, au primit aproape 500 mil. euro de la buget.

Dacă centura Capitalei a rămas în ultimii ani într-un con de umbră, în ciuda faptului că este o şosea de importanţă majoră pentru toţi cei care tranzitează Bucureştiul, statul se gân­deş­te în prezent să construiască în conce­siu­ne un inel de centură în sudul Capitalei, care prac­tic ar urma să dubleze actuala centură oco­litoa­re. Inelul de centură sud ar urma să aibă 48 de kilometri, iar valoarea estimată a contractului se ridică la circa două miliarde de euro, atât pentru construirea şoselei, cât şi pentru operarea şi întreţinerea autostrăzilor A1 Bucureşti-Piteşti şi A2 Bucureşti-Constanţa.

„Noua Centură de Sud va fi autostradă cap-coadă, dar va fi cu taxă. Te vei urca pe autostradă la Piteşti şi te vei da jos la Constanţa de pe autostradă“, a spus premierul Ponta.

Mircea Pop va fi înlocuit de la conducerea CNADNR

Mircea Pop va fi schimbat din funcţia de director general al Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR) prin decizie a Consiliului de Administraţie, care se va întruni joi în acest sens, au anunţat premierul Victor Ponta şi ministrul delegat pentru proiecte de infrastructură, Dan Şova, în subordinea căruia se află CNADNR.

„Pop va fi schimbat astăzi, după ce se reuneşte Consiliul de Administraţie. El va rămane în Consiliul de Administraţie ca membru“, a spus Şova. În luna ianuarie, după ce presa a relatat că mai mulţi directori din CNADNR au petrecut la munte deşi meteorologii anunţaseră pentru acea perioadă că vremea se va înrăutăţi accentuat, premierul Victor Ponta a anunţat că Mircea Pop a demisionat de la conducerea companiei, dar va asigura interimatul pentru o perioadă foarte scurtă, până la numirea altui şef. Pop a rămas însă interimar până în prezent, premierul Ponta explicând că acesta a câştigat concursul pentru postul de manager privat astfel că guvernul ar fi obligat să îl instaleze în această funcţie dacă expiră interimatul. Mircea Pop conduce CNADNR din iulie 2012. (Mediafax)

Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 23.08.2013.