Cât au petrecut în beznă 8,8 milioane de consumatori din cauza penelor de curent de anul trecut: 25 de ore la sate şi 6 ore la oraşe

Autor: Roxana Petrescu 28.08.2013

Cei aproape 8,8 milioane de clienţi deserviţi de cele opt companii de distribuţie a energiei electrice active pe piaţa locală au „petrecut“ anul trecut, în medie, circa 15 ore în beznă din cauza întreruperilor intervenite în serviciul de alimentare cu electricitate, arată datele publicate în Raportul Naţional pe 2012 realizat de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).

În raport este analizată durata întreruperilor din zona urbană şi rurală, atât pentru întreruperile nepla­ni­ficate, cât şi pentru cele planificate de distribuitorii de energie pentru efectuarea unor lucrări la reţele.

Datele publicate de ANRE nu evidenţiază însă performanţa fiecarei reţele de distribuţie în parte, ci arată nişte medii naţionale.

Cine îşi împarte piaţa de distribuţie a energiei

În România sunt active 8 companii de distribuţie a energiei electrice, în zonele Banat, Dobrogea, Mun­te­nia Sud, Moldova, Oltenia, Transilvania Sud, Tran­silvania Nord şi Muntenia Nord. Primele trei sunt controlate de Enel, regiunea Moldovei este deservită de nemţii de la E.ON, Oltenia de cehii de la CEZ, iar ul­ti­mele trei distribuţii sunt deţinute încă de statul român.

Pentru analiza calităţii serviciului de distribuţie, ANRE ia în cacul doi indicatori: unul care măsoară frecvenţa medie a întreruperilor (SAIFI) şi unul care măsoară durata medie a întreruperilor (SAIDI).

Anul trecut, în zona urbană durata întreruperilor planificate a fost de 101 minute, adică aproximativ o oră şi jumătate, în timp ce în zona rurală indicatorul a avut o valoare de 422 de minute, rezultând o medie pe ţară de 246 de minute.

Întreruperile neplanificate, care sunt de altfel şi cele mai importante, au fost mult mai mari.

În zona urbană, anul trecut clienţii celor opt com­pa­nii de distribuţie au stat în beznă 271 de minute, adică 4 ore şi jumătate, în timp ce la sate durata a fost de 1.063 de minute (aproape 18 ore), rezultând o medie pe ţară de 630 de minute (10 ore şi jumătate). Împreună, opririle planificate şi neplanificate ara­tă un total de 372 de minute pentru zona urbană, peste 6 ore, şi 1.485 de minute pentru zona rurală, adică 25 de ore.

Pentru zona urbană minutele petrecute în întuneric sunt în scădere faţă de nivelul din 2010, pe site-ul ANRE nefiind publicate date şi pentru anul 2011.

De exemplu, în 2010, în zona urbană, întreruperile planificate au avut o durată de 121 de minute în 2010, faţă de 147 în 2009, iar cele neplanificate au ajuns la 317 minute în 2010, de la 319,5 în 2009.

În zona rurală însă, durata întreruperilor ne­planificate din 2012 a fost în creştere faţă de 2010, acesta fiind ulti­mul termen de com­pa­ra­ţie în absenţa cifrelor pentru 2011. Astfel, valoarea medie la nivel na­ţional pe segmentul ru­ral a întreruperilor ne­pla­nificate a fost de 1.041 de minute în 2010, fa­ţă de 1.026 de minute în 2009, dar în 2012 aceas­ta ajunsese la 1.063 de minute.

Comparativ însă cu 2010, anul trecut dura­ta întreruperilor plani­fi­cate la sate a fost de 422 de minute faţă de cele 577 de minute din 2010.

Avizul de racordare, 13,5 zile, în medie

Perioada de racordare a unor clienţi la reţea este un alt indicator analizat de ANRE.

„Timpul mediu de emitere a avizelor tehnice de racordare în anul 2012 pentru România a fost 13,5 zile. Termenul maxim de 30 de zile a fost respectat de fiecare operator de distribuţie. Timpul mediu de emitere a contractelor de racordare a fost de 4 zile, variind între o zi pentru Enel Banat şi 10 zile pentru Enel Dobrogea şi Enel Muntenia. Se menţionează că termenul standard de transmitere a ofertei de contract de racordare este de 10 zile calendaristice de la înregistrarea cererii, timpul mediu încadrândru-se în termenul legal pentru toţi operatorii de distribuţie“, se mai arată în raportul ANRE.

Potrivit unui studiu realizat de Banca Mondială anul trecut, pentru a se lega la reţeaua de distribuţie a energiei un antreprenor care are un depozit amplasat în cel mai mare oraş economic, adică în Bucureşti, şi care beneficiază de o infrastructură bună avea de aşteptat 223 de zile. În Burkina Faso, acelaşi antre­pre­nor ar avea de aşteptat 158 de zile, în Bulgaria 130 de zile, iar în Germania două săptămâni şi jumătate.

„În aceste condiţii, autoritatea de reglementare a început procesul de revizuire a prevederilor regulamentului existent pentru a-l adapta şi aproba în conformitate cu cerinţele legislaţiei în vigoare“, se mai arată în raportul ANRE.

Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 29.08.2013