Istoria conflictului din Siria după 2 ani şi jumătate de război

Siria se confruntă, începând din martie 2011, cu revolte reprimate violent şi un conflict armat între forţele insurgente ale opoziţiei şi serviciile de securitate subordonate regimului Bashar Al-Assad. Bilanţul confruntărilor este, potrivit estimărilor ONU, de cel puţin 100.000 de morţi.

Mişcare de contestare fără precedent a început la 15 martie în Siria, după ce pe o pagină de Facebook, intitulată "Revoluţia siriană împotriva lui Bashar al-Assad 2011", a fost lansat un apel la manifestaţii pentru "O Sirie fără tiranie, fără lege de urgenţă (din 1963) sau tribunale excepţionale.

Ashar al-Assad este preşedintele Siriei şi secretarul regional al partidului Ba'ath. Tatăl lui, Hafez al-Assad, a condus Siria timp de 29 de ani până la moartea sa. Al-Assad a fost ales în 2000  şi 2007, dar de fiecare dată fără opoziţie.

Mişcarea de protest din martie cerea, fără succes, reforme democratice. Regimul a declanşat o reprimare brutală a opoziţiei, calificând sistematic opozanţii şi rebelii drept "terorişti" şi refuzând să admită existenţa unei revolte populare. Contestarea populară s-a transformat apoi în insurecţie armată

După un an de zile bilanţul morţilor din Siria ajunsese la 8.500 de persoane, majoritatea civili, potrivit Observatorului sirian pentru drepturile omului. Cifrele la 15 martie 2011 erau: 8.500 morţi, 1,5 milioane de persoane au nevoie de ajutor alimentar, 25.000 de refugiaţi sunt înregistraţi în ţările vecine şi între 100.000 şi 200.000 de persoane sunt strămutate în interiorul ţării, potrivit ONU.

La 10 martie 2013, bilanţul războiului civil din Siria ajunge la 70.000 de morţi şi cel puţin 1 milion de refugiaţi. potrivit AFP. Reprimată dur de regim, revolta paşnică a sute de mii de sirieni s-a transformat treptat într-un conflict între serviciile de securitate subordonate regimului Bashar al-Assad şi numeroase grupări armate insurgente.

În timp ce regimul Ben Ali din Tunisia şi regimul egiptean condus de Hosni Mubarak s-au prăbuşit după câteva săptămâni de proteste, iar Muammar Kadhafi a fost ucis într-un conflict armat, preşedintele Siriei, Bashar al-Assad pare să aibă şanse de a rămâne la putere după doi ani de conflict civil.

La 14 mai 2013, Observatorului Sirian pentru Drepturile Omului (OSDO) a publicat un bilanţ potrivit căruia peste 94.000 de persoane au fost ucise în Siria de la începutul revoltelor împotriva regimului Bashar al-Assad, în martie 2011. Organizaţia mai anunţase că peste 4,2 milioane de persoane îşi părăsiseră locuinţele din cauza conflictului şi că existau 1,4 milioane de refugiaţi.

La 25 iulie 2013, ONU anunţa că bilanţul violenţelor din Siria depăşeşte 100.000 de morţi.

La 21 august 2013, au avut loc bombardamente violente împotriva bastioanelor rebelilor la periferia Damascului, în care cel puţin 100 de persoane au fost ucise. Opoziţia a acuzat regimul lui Bashar al-Assad că a folosit gaze toxice, iar liderul său, Ahmed Jarba, a cerut o "reuniune urgentă" a Consiliului de Securitate cu privire la acest "masacru", susţinând că bombardamentele s-au soldat cu 1.300 de morţi. Armata siriană a negat categoric un astfel de atac, afirmând că este vorba de acuzaţii "nefondate". Organizatia Medici fara Frontiere a anuntat ca spitalele din Siria au tratat aproximativ 3.600 de pacienti cu "simptome neurotoxice" dupa acest atac. Potrivit organizatiei, pacientii au fost adusi la trei spitale din regiunea Damasc pe 21 august, in ziua in care insurgentii sustin ca a avut loc atacul cu arme chimice. Insa organizatia Medici fara Frontiere a comunicat ca nu are capacitatea de a confirma "stiintific" utilizarea armelor chimice. În urma atacului, ONU a trimis experţi în Siria pentru a stabili dacă au fost folosite gaze toxice.

Şeful diplomaţiei americane, John Kerry, a afirmat luni, 26 august, că au fost folosite arme chimice în apropiere de Damasc la 21 august. Kerry a declarat că Siria va da socoteală pentru folosirea de arme chimice împotriva populaţiei civile.Washingtonul analizează o eventuală intervenţie militară împotriva regimului sirian.

Un purtător de cuvânt al premierului britanic David Cameron a declarat marţi, 27 august că Marea Britanie pregăteşte planuri pentru o posibilă acţiune militară ca răspuns la folosirea armelor chimice în Siria, precizând că nu a fost luată încă nicio decizie.

Miercuri, 28 august, autorităţile britanice au declarat că nu va fi luată nicio decizie de intervenţie militară până când nu vor avea rezultatele inspectorilor ONU.

 

CRONOLOGIE (realizată pe baza datelor centralizate de Mediafax)

2011

- 15-16 martie: La Damasc au loc reuniuni sub sloganul "O Sirie fără tiranie". O serie de manifestaţii împotriva puterii sunt reprimate în mod violent, ulterior, la Damasc şi Deraa (sud). Regimul denunţă o "rebeliune armată din partea unor grupări salafiste".

- 21 aprilie: Anularea stării de urgenţă, aflată în vigoare începând din 1963. Zeci de morţi sunt raportaţi încă de a doua zi. Contestarea se extinde şi se radicalizează prin apeluri la îndepărtarea regimului de la putere.

- 30 iulie: Colonelul Riad al-Assaad, un dezertor refugiat în Turcia, anunţă crearea Armatei Siriene Libere (ASL) cu obiectivul de a lupta împotriva regimului.

- 31 iulie: Aproximativ o sută de persoane sunt ucise într-o vastă ofensivă a armatei la Hama (centru).

- 18 august: Barack Obama şi aliaţii săi occidentali îl îndeamnă pe al-Assad să plece de la putere. O serie de sancţiuni internaţionale sunt adoptate atât împotriva regimului, cât şi liderilor Gardienilor Revoluţiei din Iran, acuzaţi că ajută la înăbuşirea mişcării de contestare.

- 2 octombrie: Este creat Consiliul Naţional Sirian (CNS, opoziţie).

2012

- 1 martie: Armata preia controlul asupra cartierului Baba Amr, un fief al rebeliunii, la Homs (centru), după mai multe săptămâni de asediu.

- 16 iunie: Observatori ONU - însărcinaţi în virtutea unui plan de pace al lui Kofi Annan să supravegheze aplicarea unui armistiţiu de încetarea focului, complet ignorat - îşi suspendă operaţiunile.

- 3 iulie: Human Rights Watch (HRW) denunţă un "arhipelag al torturii", cu zeci de mii de deţinuţi.

- 17 iulie: Rebelii lansează o bătălie pentru "eliberarea" Damascului, dar sunt respinşi printr-o contraofensivă a armatei. Ulterior, aceasta continuă să respingă încercări ale rebelilor de a pătrunde în Damasc şi bombardează atât aerian, cât şi cu artileria zone de rezistenţă de la periferie.

- 18 iulie: Patru oficiali de rang înalt din cadrul aparatului Securităţii, inclusiv un cumnat al lui al-Assad, sunt ucişi într-un atentat la Damasc.

- 19 iulie: Vot de veto rus (al treilea) la ONU împotriva unei rezoluţii care ameninţă regimul cu sancţiuni.

- 28 iulie: Armata lansează un asalt asupra oraşului Alep (nord), al doilea cel mai important din ţară.

- 11 noiembrie: Ahmad Moaz al-Khatib este ales preşedinte al Coaliţiei Naţionale a Opoziţiei, care include CNS.

- 22 decembrie: NATO anunţă că a detectat noi tiruri de rachete de tip Scud efectuate de regim.

2013

- 6 ianuarie: Al-Assad propune un plan "politic" implicând menţinerea sa la putere. Opoziţia reclamă plecarea sa înainte de orice soluţie.

- 26 ianuarie: NATO anunţă că primele rachete de tip Patriot amplasate la frontiera turco-siriană sunt operaţionale.

- 30 ianuarie: Al-Khatib se declară pregătit, în anumite condiţii, pentru discuţii directe cu reprezentanţi ai regimului.

- 3 februarie: Israelul confirmă în mod implicit că a efectuat un raid împotriva unui complex militar în apropiere de Damasc.

- 22 februarie: Cel puţin 83 de persoane sunt omorâte într-un atentat comis la Damasc. O serie de atentate sângeroase afectează în ultimele luni ţara, majoritatea revendicate de Frontul jihadist Al-Nosra, o grupare introdusă de către Washington pe lista "organizaţiilor teroriste".

- 25 februarie: Şeful diplomaţiei siriene Walid al-Mouallem afirmă, pentru prima dată, că regimul este pregătit să poarte un dialog cu rebelii înarmaţi.

- 28 februarie: Washingtonul anunţă, pentru prima dată, ajutoare directe non-letale pentru rebeliune.

- 6 martie: Rebeli sirieni capturează 21 de observatori filipinezi din cadrul ONU pe Platoul Golan.

- 6 martie: Rebeli sirieni preiau controlul, pentru prima dată, asupra unui întreg oraş, Raqa (nord-est). Ei au avansat în nordul şi estul ţării, în timp ce armata rămâne la Damasc, în centrul şi vestul ţării.

-20 martie: Unele ţări membre NATO analizează o acţiune militară în Siria - general

-27 martie 2013: Bashar al-Assad a cerut ajutorul ţărilor din cadrul BRICS pentru a "opri violenţa" din ţara sa

-3 mai 2013: Atac cu rachete la aeroportul din Damasc

-14 mai 2013: Bilanţul revizuit al revoltelor şi confruntărilor militare din Siria depăşeşte 94.000 de morţi –OSDO

-13 iunie 2013: Peste 93.000 de persoane au fost ucise în Siria

-4 iunie 2013: Franţa susţine că în Siria a fost utilizat de mai multe ori gaz sarin

-14 iunie 2013: Casa Albă: Siria a încălcat "linia roşie" folosind arme chimice împotriva propriului popor

-18 iunie: Ajutor umanitar american în valoare de 225 de milioane de dolari pentru refugiaţii sirieni

-22 iunie 2013: Peste 100.000 de morţi de la începutul revoltei în Siria – OSDO

-25 iulie 2013: Bilanţul violenţelor din Siria depăşeşte 100.000 de morţi – ONU

-21 august 2013: Bombardamente violente împotriva bastioanelor rebelilor la periferia Damascului, în care cel puţin 100 de persoane au fost ucise. Opoziţia a acuzat regimul lui Bashar al-Assad că a folosit gaze toxice, iar liderul său, Ahmed Jarba, a cerut o "reuniune urgentă" a Consiliului de Securitate cu privire la acest "masacru", susţinând că bombardamentele s-au soldat cu 1.300 de morţi.

-28 august 2013: Ambasadorii celor cinci membri permanenti ai Consiliului de Securitate s-au reunit la sediul ONU din New York pentru a examina un proiect britanic de rezolutie privind Siria, potrivit diplomatilor, citati de AFP. Guvernul britanic a anuntat miercuri ca nu va fi nicio actiune militara in Siria inainte de prezentarea rezultatelor anchetei ONU, relateaza AFP.