Autostrada prin munţi Sibiu-Piteşti nu mai are nici dată de start, nici de final. CNADNR: „Vrem să revizuim studiul de fezabilitate“
Autostrada Sibiu-Piteşti, cu o lungime de 116 kilometri şi un cost estimat de peste 3 miliarde de euro, ar urma să fie finanţată din fonduri europene în exerciţiul financiar 2014-2020, sau cel puţin asta speră Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR). Deocamdată însă compania de drumuri se află abia în stadiul în care şi-a propus să revizuiască studiul de fezabilitate.
„Pentru pregătirea aplicaţiei de finanţare (prin fonduri europene – n.red.) este necesară revizuirea studiului de fezabilitate existent, elaborat la nivelul anului 2008, astfel încât acesta să răspundă cerinţelor actuale atât din punct de vedere tehnic, financiar, social şi economic, cât şi din punctul de vedere al fundamentării cu privire la necesitatea şi oportunitatea investiţiei pentru a putea beneficia de asistenţă financiară din partea Comisiei Europene“, spune Narcis Neaga, directorul CNADNR, într-un răspuns transmis către ZF.
CNADNR a demarat procedurile de licitaţie pentru revizuirea studiului de fezabilitate în primăvara anului trecut, când la şefia Ministerului Transporturilor se afla Alexandru Nazare (PDL). Ulterior, în noiembrie, licitaţia, evaluată la puţin peste 14 milioane de euro, a fost anulată, în perioada în care la Transporturi ministru era Ovidiu Silaghi (PNL). În prezent, CNADNR s-a răzgândit iarăşi şi vrea să refacă studiul de fezabilitate pentru Sibiu-Piteşti. „În acest sens, se întocmeşte împreună cu Jaspers (acronimul de la Joint Assistance to Support Projects in European Regions – n.red.) documentaţia de licitaţie pentru lansarea procedurii de achiziţie publică în vederea revizuirii studiului de fezabilitate“, spune Narcis Neaga de la CNADNR.
Un coridor pe jumătate finalizat
Dacă anul trecut CNADNR susţinea că autostrada Sibiu-Piteşti ar urma să fie gata în 2016, în prezent nu există niciun termen estimativ privind data la care vor începe lucrările, respectiv la care se vor finaliza. Întrebată de ZF când va fi scos la licitaţie proiectul de construcţie a autostrăzii Sibiu-Piteşti şi când estimează că va fi finalizată, compania de drumuri nu a oferit niciun răspuns.
Autostrada Sibiu-Piteşti, considerată a fi una dintre cele mai dificil de construit din ţară, din cauza faptului că traversează munţii, este singurul tronson din Coridorul IV paneuropean care parcurge ţara de la vest la est, în cazul căruia nu există un orizont de timp măcar estimativ privind începerea sau finalizarea lucrărilor.
Coridorul IV paneuropean începe în România la Nădlac şi se termină la Constanţa, însă în prezent doar pe circa 425 din cei aproape 800 de kilometri care leagă vestul României de est se poate circula. Pe alţi 110 kilometri, între Orăştie şi Sibiu, precum şi în prima parte a tronsonului Lugoj-Deva, se lucrează în prezent, urmând ca şoselele să fie gata anul acesta sau cel târziu în 2014, potrivit celor mai recente estimări ale CNADNR. De asemenea, construcţia pe alte tronsoane, precum Lugoj-Deva, urmează să înceapă în următoarele luni sau cel mai târziu în primăvară.
Au renunţat la concesiune
Din 2010 şi până anul trecut, guvernele care s-au perindat la Palatul Victoria au agreat ideea concesionării autostrăzii Sibiu-Piteşti, în contextul în care statul nu-şi permitea un efort financiar de o asemenea anvergură, iar Comisia Europeană nu a inclus şoseaua pe lista celor cu finanţare europeană, deşi ruta aparţine Coridorului IV paneuropean, care în România este construit preponderent din bani de la Bruxelles. Ulterior însă, statul a anunţat că autostrada Sibiu-Piteşti va fi construită din fondurile europene alocate României în exerciţiul financiar 2014-2020. Mai mult, anul trecut existau discuţii potrivit cărora pe tronsonul Sibiu-Piteşti nu va mai fi construită o autostradă şi că o variantă nouă ar fi a unei autostrăzi Sibiu-Braşov care să facă mai departe legătura cu Bucureştiul.
Infrastructura de nota –10%
A fost nevoie de un al doilea minister, denumit al „marilor proiecte“, pentru ca infrastructura românească să înregistreze o scădere de 10,5% în prima jumătate a acestui an, declin ce nu a mai avut loc din 2009, anul în care toată economia a intrat într-un abrupt proces de reaşezare.
Acest minus, înregistrat în ciuda unor condiţii meteo şi politice net mai favorabile decât în prima jumătate a anului precedent, atârnă greu în industria de construcţii care nu se poate baza în prezent nici pe domeniul privat pentru reluarea creşterii.
Citiţi mai multe despre scăderea lucrărilor de infrastructură şi despre situaţia autostrăzilor din România în numărul din septembrie al revistei Business Construct.
Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 03.09.2013