Investitorii cu cel puţin 200.000 de euro pentru terenuri agricole vor fi nevoiţi să treacă întâi pe la ReCom

Practic, un investitor care achizi­ţio­nează cel puţin 100 de hectare, adică un plasament de 200.000 de euro (având în vedere un preţ mediu de 2.000 euro/hectar), va fi nevoit să meargă în prealabil la Registrul Comerţului pentru a-şi înregistra o firmă. 

„Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, proprietatea persoanei fizice, reprezentând terenuri agricole situate în extravilan, nu poate depăşi 100 de hectare“, se arată în proiectul actului normativ.

Documentul nu face însă nicio precizare în legătură cu modul în care va fi aplicată această prevedere, dacă actualii proprietari de teren agricol cu peste 100 de hectare vor fi nevoiţi să îşi înregistreze o firmă sau măsura este valabilă doar pentru noile achiziţii. Pe piaţă sunt aproximativ 3.000 de fermieri persoane fizice care deţin peste 100 de hectare cu un total de 560.000 de hectare, potrivit datelor Recesământului Agricol din 2010.

Daniel Constantin, ministrul agriculturii, şi secretarul de stat Daniel Botănoiu nu au putut fi contactaţi ieri pentru lămuriri suplimentare, iar varianta postată online a proiectului nu include şi o expunere de motive care să aducă lămuriri suplimentare asupra modului în care va fi aplicată legea şi în ce formă.
 

Lege făcută pentru limitarea străinilor?

„Legea este făcută mai mult pentru a limita accesul străinilor pe piaţa agricolă din România. Din ce am înţeles, reglementarea va fi valabilă doar pentru noile achiziţii. Nu este nicio problemă să ne facem firme, pentru că acum plătesc impozite atât ca persoană fizică, cât şi pe firme. Am şi teren ca persoană fizică, dar şi şapte firme“, spune Dumitru Andreşoi, unul dintre cei mai mari proprietari de ovine din România, care exploatează 12.000 de hectare de teren agricol, din care aproape jumătate ca persoană fizică.

Proiectul Agriculturii este unul fără precedent şi are impact atât asupra ritmului de comasare a terenurilor arabile, cât şi asupra reglementării pe piaţa funciară, dar are şi un rol de creştere a disciplinei fiscale în această piaţă.

Agricultura, un sector care aduce an de an 6-7% din PIB, este unul dintre cele mai nefiscalizate din întreaga economie şi a fost adus în repetate rânduri în discuţie ca unul dintre „motoarele“ evaziunii.

Măsura vine şi în contextul în care România are cel mai mare număr de exploataţii din Uniunea Europeană, cu o piaţă împărţită între 3,8 milioane de mici fermieri persoane fizice şi alte 21.000 de firme.

Agricultura locală are şi cea mai polarizată structură din blocul comunitar, cu numai 15% din teren exploatat în cadrul fermelor cu suprafeţe cuprinse între 5 şi 49 de hectare de teren agricol. Restul suprafeţei este împărţit între fermele de subzistenţă de până la 5 hectare, cu 30% din total, şi exploataţiile de peste 50 de hectare, cu o pondere de 55%.

Spaţiul ocupat de fermele între 5 şi 49 de hectare este cel mai mic din UE, în timp ce România are o pondere a fermelor de peste 50 de hectare mai mare decât Italia, Grecia sau Polonia.

În prealabil, atât oficialii de la Agricultură cât şi antreprenorii şi managerii de companii din agrobusiness au pus lipsa de productivitate şi evaziunea fiscală din sector pe seama fragmentării şi a gradului redus de încorporare în firme a producătorilor.

Proiectul de act normativ mai prevede că cei care vor achiziţiona teren agricol în România vor fi obligaţi să facă dovada că au cunoştinţe în agricultură sau că au făcut afaceri în domeniu cel puţin cinci ani. „Este o condiţie pe care trebuia să o punem. Cred că este foarte importantă pentru dezvoltarea agriculturii româneşti. Din păcate, în ultimul timp solul a fost degradat în anumite zone şi de faptul că nu au existat cunoştinţe suficiente pentru practicarea agriculturii“, a spus ieri ministrul agriculturii, citat de Mediafax.

Ministrul a mai spus că cerinţele concrete privind „cunoştinţele“ vor fi definite ulterior în urma dezbaterii publice printr-un pachet de norme metodologice.
 

O nouă „agenţie“ la Agricultură

Odată cu această lege, în schema de organizare a Ministerului Agriculturii va apărea şi o nouă instituţie, aşa-numita Autoritate pentru Administrarea şi Reglementarea Pieţei Funciare (AARPF). Instituţia urmează să publice pe site-ul propriu ofertele de vânzare şi cumpărare pentru teren arabil, să verifice aplicarea dreptului de preemţiune, dar şi să introducă o bază de date a terenurilor agricole din România.

„(Instituţia - n.red.) va emite avizul prealabil încheierii contractului de vânzare-cumpărare a terenurilor cu destinaţie agricolă de către persoanele fizice, cetăţeni români, respectiv cetăţeni ai unui stat membru al UE sau terţ“, se arată în proiectul de lege.

Informaţiile din proiectul de lege arată că viitoarea AARPF ar urma să aibă un rol asemănător cu cel pe care îl are SAFER în Franţa, o instituţie care s-a afirmat ca un adevărat arbitru pe piaţa terenurilor din economia agricolă lider al blocului comunitar.

Ideea unei instituţii de stat care să joace un rol activ pe piaţa funciară locală a fost enunţată anterior şi de alţi miniştri, dar demersul nu a fost până în prezent finalizat.
 

Guvernul a alocat 2,9 mld. lei pentru plăţi în avans către fermieri

Guvernul a alocat 2,9 miliarde lei Ministerului Agriculturii pentru plăţile directe către fermieri, Agenţia de Plăţi urmând să acorde începând de joi un avans de 75% beneficiarilor din cadrul Axei 2 - Îmbunătăţirea mediului şi a spaţiului rural din PNDR, program finanţat din fonduri UE. Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a precizat că decizia a fost luată în şedinţa de miercuri a Guvernului. În zilele următoare circa 300 mil. euro se vor regăsi în conturile fermierilor sub formă de subvenţii, menţionează ministrul. Acordarea banilor în avans este justificată de necesitatea pregătirii unor măsuri administrative care să asigure efectuarea plăţilor către toţi solicitanţii, până la finalul implementării PNDR 2007 – 2013, dar şi pentru a veni în sprijinul fermierilor în vederea acoperirii cheltuielor necesare pentru înfiinţarea culturilor de toamnă şi pentru a încuraja respectarea bunelor practici agricole şi de mediu, se arată într-un comunicat transmis marţi de APIA. Mediafax

Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 05.09.2013