ZF Agribusiness: Zece miliarde de euro arse în agricultură, fermierii la mâna multinaţionalelor

„Avem mult mai mulţi bani după 2007 di­recţionaţi către agri­cultură şi o scădere a numărului vacilor mult mai mare. Unul din motive îl reprezintă faptul că proprietarul trebuie să fie prezent zi de zi acolo. Tinerii nu au niciun fel de dorinţă să fie în fermă zi de zi. Rămânem o ţară dependentă de climă, iar tendinţa de creştere a productivităţii şi de scădere a numărului de capete din Europa nu se regăseşte şi în România, la noi scade şeptelul şi scade şi productivitatea“, a spus ieri Valeriu Steriu, preşedintele Comisiei Prezidenţiale pentru Agricultură, care a dat publicităţii în această vară un cadru strategic ce urmează să traseze direcţiile de dezvoltare a acestei pieţe în ur­mătorii 15 ani.

Agricultura locală va ajunge în patru luni la finalul primului exerciţiu financiar ca economie membră a Uniunii Europene. În acest interval în conturile fermierilor au ajuns circa 4 miliarde de euro sub forma plăţilor directe şi alte circa 6 miliarde de euro pe linia proiectelor de investiţii în agri­cultură.

Cu toate că agricultura a fost unul dintre sectoarele unde au fost pompaţi bani în ultimii şapte ani, efectele acestui pachet financiar gigantic întârzie să devină vizibile pe deplin. Din cinci indicatori relevanţi pentru evoluţia pieţei de agribusiness, trei sunt pe minus. Astfel, în ultimii şapte ani Ro­mânia a pierdut 0,6 milioane de vite, 2,1 milioane de porcine, o treime din total, balanţa comercială pentru produse agro­alimentare continuă să fie pe mi­nus. Totuşi, minusul din comerţul in­terna­ţional cu produse agroali­mentare s-a redus de trei ori în acest interval. Faţă de 2007, producţia de cereale este de 2,2 ori mai mare, dar indicatorul nu este pe deplin relevant având în vedere că acum şapte ani a fost un sezon extrem de secetos, iar în prezent fer­mierii au producţii aproape de re­cordul istoric, potrivit datelor statistice oficiale.

„Nu rezolvăm nimic dacă nu ţinem cont că este o „sfântă treime“ -apă, pământ şi aer - la menţinerea căreia tre­buie să contribuie toată societatea. Dacă lăsăm totul pe Ministerul Agriculturii (...) este o treabă ruşinoasă. Va fi foarte greu pentru ţara asta dacă într-o zi vom avea probleme cu mâncarea, dacă avem 10 milioane de hectare de teren arabil şi nu-l lucrăm“, a spus şi Mihai Petcu, antreprenorul de la Agroin­dustriala Pantelimon, o fermă cu 500 de vaci de lapte şi afaceri de 1 milion de euro anual.

Pe de altă parte, Monika Puiu, directoare austriacă prezentă de peste 15 ani în afacerile agricole din România şi în prezent directorul general al distri­buitorului de utilaje NHR Agropartners şi comerciant de materii prime agricole, a spus că dezvoltarea agriculturii este vizibilă în condiţiile în care fermieri care la începutul anilor 1990 au început în producţie cu 50-100 de hectare acum deţin ferme de zece ori mai mari.

„Nu este posibil ca un agricultor cu peste 2.000 de hectare să nu poată trăi fără subvenţie. Ne plângem că agricultura e catastrofă în România, dar are cel mai bun pamânt din Europa şi cei mai buni fermieri sunt români, oa­meni care ştiu să muncească pământul. România are însă nevoie de bani, finanţarea este slabă“, a spus ea.

Paşii spre procesare duc la creşterea afacerilor

Paşii de la producţia de materie primă către produse finite, subvenţiile şi o mică reţea de retail proprie au re­prezentat calea spre dublarea business-ului în ultimii cinci ani, a spus şi Marius Verdeşi, fermier cu 600 de hectare şi crescător de bovine, ovine şi caprine şi deţinătorul brandului „Zimbria“.

„Subvenţiile contează foarte mult pentru dezvoltarea fermei, dar trebuie să ştii cum să foloseşti banii. Dar să ştim cum alocăm aceste subvenţii, nu să dăm bani pentru nişte vaci care nu mai există. Banii trebuie investiţi ca să avem performanţă.“

El a mai subliniat că afacerile cu animale nu sunt tot timpul plăcute având în vedere că modelul de business impune lipsa unui program fix, iar dezvoltarea viitoare a afacerii depinde acum atât de numărul de magazine, cât şi de numărul de animale din fermă.

„Am reuşit să rezistăm în perioade destul de grele. Creşterea vacilor este foarte grea şi întâmpinăm probleme zilnic şi noi am structurat proporţional creşterea fermei cu creşterea numărului de magazine ca să nu avem sur­prize.“

În defensivă în faţa investitorilor străini în terenuri agricole

La numai câteva luni distanţă de liberalizarea pieţei funciare din agricultură jucătorii din agribusiness se află în continuare în defensivă, soli­citând autorităţilor o lege care să pună frână „setei“ de teren a investitorilor. Recent, şi Ministerul Agriculturii a făcut public un proiect de lege ce îşi propune să limiteze la 100 de hectare suprafeţele ce pot fi cumpărate de persoanele fizice. O astfel de lege ar urma să aibă un impact limitat în piaţă având în vedere că investitorii străini şi-au înregistrat companii locale, asupra cărora viitorul act normativ nu are niciun impact. „Trebuie să auzim şi să înţelegem că trebuie să facem ceva şi dacă doar aşteptăm să se facă ceva o să ajungem în situaţia în care ne este frică şi de faptul că o să ne cumpere străinii terenurile şi le vor cumpăra. Până acum am fost con­tactat de foarte multe ambasade, din Israel, Orientul Mijlociu, din ţările nor­dice, care m-au rugat să le facilitez achi­ziţia de terenuri agricole. Dar nu accept aşa ceva“, a afirmat şi Laurenţiu Baciu, pre­şedintele Ligii Asociaţiilor de Pro­ducători din România (LAPAR), una dintre organizaţiile locale de fer­mieri.

În ultimii şapte ani investitorii străini au reuşit să preia circa 800.000 - 1 milion de hectare de teren arabil, pre­luări estimate la 1,5-2 miliarde de euro, po­trivit calculelor ZF. Fermierii din vestul Europei şi vehiculele de investiţii au simţit că în România există loc pen­tru marje de profit în agricultură având în vedere preţurile mici pentru fiecare hectar, dar şi fragmentarea pieţei.

„Din punctul de vedere al tranzac­ţiilor cu terenuri agricole în 2007-2008 acestea erau făcute în principal de speculatori. Acum observăm o creştere a interesului din partea unor agricultori veritabili, însă este la început şi s-ar putea să ne grăbim dacă vorbim de un boom. Observ o inversare a tendinţelor, veneau străinii care cumpărau tere­nurile şi acum sunt cei care vin şi cumpără terenurile de la străinii la care au lucrat“, a subliniat avocatul Radu Ionescu, managing partner al casei de avocatura Ionescu şi Sava.

Bani mai mulţi pentru fermierii tineri

Investitorii străini au reuşit să preia suprafeţe importante de teren în România şi pe fondul îmbătrânirii populaţiei din mediul rural având în vedere că proprietarii în vârstă au fost „ţinte“ uşoare în faţa apetitului crescut al străinilor pentru terenuri agricole.

În acest context, Nicolae Popa, director general adjunct Implementare Tehnică din cadrul Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP), a spus că în ultimii şapte ani prin programul de fonduri europene pentru investiţii în agricultură, 12.000 de tineri au luat 25.000 euro şi ulterior 40.000 de la UE pentru start-up-uri în agribusiness. Cererile au fost însă de două ori mai multe. „Avem în vedere acordarea a 70.000 de euro în perioada 2014-2020 pentru tinerii care vin în mediul rural pentru dezvoltarea unei afaceri“, a anunţat el.

Până în prezent APDRP a făcut plăţi pentru proiectele de investiţii în valoare totală de 5,2 miliarde de euro, adică 53% din totalul disponibil, iar până la finalizarea perioadei de imple­mentare în 2015, instituţia estimează că va ajunge la o absorbţie de 95%.  Pentru perioada 2014 - 2020 agri­cultorii vor avea la dispoziţie 7,1 miliarde de euro pentru proiecte de investiţii, primele linii de finanţare urmând să fie deschise la sfârşitul anului viitor.

Subvenţii mai mari vor intra în conturile fermierilor de la anul şi prin intermediul plăţilor directe făcute de UE pentru fiecare hectar arabil din Ro­mânia.

„Agricultorii urmează să bene­ficieze de un buget de peste 11 miliarde de euro în perioada 2014-2020 pentru plăţi directe la hectar. Anul trecut subvenţia a fost 119,6 euro şi fermierul a primit în mână 107 euro. Anul acesta subvenţia va fi mai mare decât anul trecut. Calculul se va face după 1 octombrie, după ce se va determina suprafaţa eligibilă. În medie, valoarea plăţii directe a crescut de la an la an cu 10 euro“, a anunţat şi Raluca Dami­nescu, directorul Direcţiei Meto­dologie, monitorizare, raportare şi relaţii internaţionale din cadrul Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA).
 

Valeriu Steriu, preşedintele Comisiei Prezidenţiale pentru Politici Publice de Dezvoltare a Agriculturii

• Avem mult mai mulţi bani după 2007 direcţionaţi către agricultură, dar o scădere a numărului de vaci. Unul din motive îl reprezintă faptul că fermierul trebuie să fie prezent zi de zi acolo, iar tinerii nu mai vor să devină fermieri, nu au niciun fel de dorinţă să fie în fermă zi de zi. Avem foarte puţini tineri fermieri, majoritatea pleacă din ţară sau preferă IT-ul.
• Creşterea numărului de ferme nu reprezintă o soluţie, ci creşterea numărului de capete. Ramânem o ţară dependentă de climă, iar tendinţa de creştere a productivităţii şi scădere a numărului de capete din Europa nu se regăseşte şi în România. La noi scade şeptelul, scade şi productivitatea.
• Dacă în Bărăgan s-au făcut producţii mari şi s-au acoperit costurile, în Moldova şi în Oltenia fermierii au avut pierderi. Soluţiile pentru ce s-a întâmplat anul acesta trebuia găsite acum 5-10 ani.
• În ceea ce priveşte legea cumpărării terenurilor agricole de către străini, sunt convins că este o lege perfectibilă, este în faza de dezbatere şi în această lună se pot face corecţiile necesare.

Raluca Daminescu, director Direcţia metodologie, monitorizare, raportare şi relaţii internaţionale din cadrul Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA)

• Zilele acestea încep plăţile pentru axa 2 (îmbunătăţirea mediului şi a spaţiului rural prin utilizarea durabilă a terenurilor agricole şi forestiere - n. red.). Nu este calculată la acest moment subvenţia pentru campania 2013. Anul trecut subvenţia a fost de 119,6 euro şi fermierul a primit în mână 107 euro. Anul acesta subvenţia va fi mai mare decât anul trecut. Calculul se va face după 1 octombrie, după ce se va determina suprafaţa eligibilă. Valoarea acesteia a crescut de la an la an cu 10 euro.
• Recent am încheiat convenţii pentru plata unică pe suprafaţa agricolă şi acestea au început să-şi producă efectele în august şi până la această dată am eliberat 9.000 de adeverinţe, ceea ce înseamnă că atâţia fermieri şi-au luat credite pe baza acestor adeverinţe.
• Agricultorii urmează să beneficieze de un buget de peste 11 miliarde de euro în perioada 2014-2020 pentru plăţi directe la hectar.
• Carnea de vită nu este cerută pe piaţa din România. Chiar este un paradox că numărul de capete a scăzut pentru că avem şi subvenţii mult mai mari.

Nicolae Popa, director general adjunct Implementare Tehnică din cadrul Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP)

• Din cele 8,8 mld. pe care le-am avut acordate de la UE 76% s-au contractat şi s-au făcut plăţi directe de 5,2 mld. euro, adică 53 %. Programul nostru nu a fost blocat, ca alte programe, ceea ce ne bucură. Pe măsura 112- integrarea tinerilor fermieri - am finalizat selecţia, iar pe măsura 313 - încurajarea activităţii turistice - vom semna acordul de selecţie final, iar datele se vor afişa pe site.
• Avem în vedere acordarea a 70.000 de euro în perioada 2014-2020 pentru tinerii care vin în mediul rural pentru dezvoltarea unei afaceri.
• Acum trei săptămâni s-a adoptat o lege care prevede crearea primelor fonduri mutuale care acoperă riscurile din agricultură astfel încât 35% din sumă va fi acoperită de fermieri prin afilierea la acest fond mutual, iar 65% din fonduri europene. Este foarte important că pentru prima dată în România se acoperă ce nu acoperă societăţile de asigurări de obicei - riscurile majore -  inundaţii, secetă.

Laurenţiu Baciu, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli (LAPAR)

• Toată marfa mea e în depozit, nu lucrez cu traderi. Cum ştiu să produc, aşa ştiu şi să vând. La vânzare e suficient să numeri banii.
• Nu vreau să dau o notă de pesimism, dar ne amăgim, ne facem socoteli, dar noi suntem foarte aproape de prăpastie şi nu putem vorbi de o agricultură performantă. Trebuie să auzim şi să înţelegem că trebuie să facem ceva şi dacă doar aşteptăm să se facă ceva o să ajungem în situaţia în care ne e frică de faptul că o să ne cumpere străinii terenurile şi le vor cumpăra. Nu ia străinul terenurile din România şi le duce în altă parte, dar exportă producţia.
• Până acum am fost contactat de foarte multe ambasade, din Israel, Orientul Mijlociu, din ţările nordice care m-au rugat să le facilitez achiziţia de terenuri agricole. Dar nu accept aşa ceva. Aşa cum spunea un croat: cine îşi vinde pământul îşi vinde identitatea.

Radu Ionescu, managing partner al Casei de avocatură Ionescu şi Sava

• Din punctul de vedere al tranzacţiilor cu terenuri agricole în 2007-2008 acestea erau făcute în principal de speculatori. Acum observăm o creştere a interesului din partea unor agricultori veritabili, însă este la început şi s-ar putea să ne grăbim dacă vorbim de un boom. Observ o inversare a tendinţelor, veneau străinii care cumpărau terenurile şi acum sunt cei care vin şi cumpără terenurile de la străinii la care au lucrat. E un trend îmbucurător şi sperăm că el va continua.
• România este statul din Europa cu cel mai mare număr de ferme, însă exploatăm mai puţin de 5 hectare în medie pentru fiecare fermă. Unul din motive este şi modul în care este împărţită proprietatea agricolă în România. În primul rând trenează neclarităţile referitoate la dreptul de proprietate, nefinalizarea lucrărilor cadastrale la nivelul întregii ţări şi costurile ridicate care implică tranzacţiile cu terenuri (cadastru, notar).
• Din 2014 estimez că va creşte volumul tranzacţiilor cu terenuri agricole, dar nu ca urmare a acestei liberalizări, ci ca o dezvoltare firească, ca urmare a dezvoltării jucătorilor locali.

Monika Puiu, managing director al NHR Agropartners

• Orice român poate cumpăra un teren în Austria cu diferenţa că un hectar acolo costă 50.000 de euro.
• Dacă mergeţi în Austria şi cumpăraţi trerenuri, acolo trebuie să lucrezi terenul. Terenul este pentru agricultorii care muncesc din greu de dimineaţa până seara. Agricultura nu este ceva care se face uşor. Nu am încercat să cumpăr teren acolo, dar ştiu că trebuie să dovedeşti că eşti sau ai de gând să devii fermier. Acolo sunt întrebări, vecinii întreabă dacă lucrezi terenul.
• Lucrez de 15 ani în agricultură şi am văzut agricultori care au început cu 50 sau 150 de hectare în arendă şi astăzi lucrează cu 2.000-3.000 de hectare în proprietate. Nu se găseşte nicăieri în Europa teren de calitate cum este în România.
• Dacă un agricultor cu 2.000 de hectare nu poate să trăiască fără subvenţie, nu e posibil. Ne plângem că agricultura e catastrofă în România, dar are cel mai bun pământ din Europa şi cei mai buni fermieri sunt români, oameni care ştiu să muncească pământul. România are nevoie de bani, finanţarea este slabă.

Mihai Petcu, proprietarul şi administratorul Agroindustriala Pantelimon

• Nu rezolvăm nimic dacă nu ţinem cont că pe acest pământ este o sfântă treime (apă, pământ şi aer) la menţinerea căreia trebuie să contribuie toată societate. Dacă lăsăm totul pe Ministerul Agriculturii, căruia i s-a tăiat 60 mld. pentru producerea de mâncare, e o treabă ruşinoasă. Va fi foarte greu pentru ţara asta dacă într-o zi vom avea probleme cu mâncarea dacă avem 10 milioane de hectare de teren arabil şi nu-l lucrăm.
• Creşterea vacilor este extraordinar de grea. Vacile se cresc enorm de greu, stai 2,5 ani ca să-ţi dea lapte.
• România n-a făcut nimic pentru creşterea vacilor. La un moment dat s-a dat ideea să facem ca în China. Să mulgem vacile la grămadă. Am ajuns în momentul acesta să avem cirezi de vaci în sate unde nici cel mai mare academician nu ştie ce rase sunt acele vaci.

Marius Verdeşi, fermier şi proprietarul brandului de carne şi brânzeturi Zimbria

• Am reuşit să rezistăm în perioade destul de grele. Creşterea vacilor este foarte grea şi întâmpinăm probleme zilnic şi noi am structurat proporţional creşterea fermei cu creşterea numărului de magazine ca să nu avem surprize.
• Subvenţiile contează foarte mult pentru dezvoltarea fermei, dar trebuie să ştii cum să foloseşti banii. Dar să ştim cum alocăm aceste subvenţii, nu să dăm bani pentru nişte vaci care nu mai există, banii trebuie investiţi ca să avem performanţă.
• Avem 600 de hectare de teren, vaci, oi şi capre. Muncim de dimineaţă până seară, nu este o afacere tot timpul plăcută. Acum cinci ani am avut mai puţine vaci, dacă am luat banii, trebuia să cumpăr.
• În cinci ani ne-am dublat businessul. Nu vrem să ne mărim afacerea în continuare, ci să o consolidăm. Ceea ce reuşim să vindem noi determină şi mărirea producţiei. Vorbim acum de o producţie de 4 tone de lapte pe zi, treptat am făcut un centru de colectare a laptelui, l-am îmbunătăţit constant.

Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 11.09.2013