ZF Agribusiness: Zece miliarde de euro arse în agricultură, fermierii la mâna multinaţionalelor

Autori: Gabriel Razi , Mădălina Panaete 10.09.2013

Agricultura a primit în ultimii şapte ani injecţii financiare de la Uniunea Europeană de 10 miliarde de euro prin plăţile directe către fermieri şi proiectele de investiţii, dar balanţa comerţului cu produse agroalimentare este pe minus, din economie au dispărut 600.000 de bovine, 2 milioane de porcine, iar gradul de fărâmiţare al terenurilor este acelaşi – aceasta a fost principala concluzie a evenimentului „ZF Agribusiness: Agricultura, la startul marelui boom?“, realizat în parteneriat cu casa de avocatură Ionescu şi Sava, Agricover şi Transavia, care a avut loc ieri în Bucureşti.



„Avem mult mai mulţi bani după 2007 di­recţionaţi către agri­cultură şi o scădere a numărului vacilor mult mai mare. Unul din motive îl reprezintă faptul că proprietarul trebuie să fie prezent zi de zi acolo. Tinerii nu au niciun fel de dorinţă să fie în fermă zi de zi. Rămânem o ţară dependentă de climă, iar tendinţa de creştere a productivităţii şi de scădere a numărului de capete din Europa nu se regăseşte şi în România, la noi scade şeptelul şi scade şi productivitatea“, a spus ieri Valeriu Steriu, preşedintele Comisiei Prezidenţiale pentru Agricultură, care a dat publicităţii în această vară un cadru strategic ce urmează să traseze direcţiile de dezvoltare a acestei pieţe în ur­mătorii 15 ani.

Agricultura locală va ajunge în patru luni la finalul primului exerciţiu financiar ca economie membră a Uniunii Europene. În acest interval în conturile fermierilor au ajuns circa 4 miliarde de euro sub forma plăţilor directe şi alte circa 6 miliarde de euro pe linia proiectelor de investiţii în agri­cultură.

Cu toate că agricultura a fost unul dintre sectoarele unde au fost pompaţi bani în ultimii şapte ani, efectele acestui pachet financiar gigantic întârzie să devină vizibile pe deplin. Din cinci indicatori relevanţi pentru evoluţia pieţei de agribusiness, trei sunt pe minus. Astfel, în ultimii şapte ani Ro­mânia a pierdut 0,6 milioane de vite, 2,1 milioane de porcine, o treime din total, balanţa comercială pentru produse agro­alimentare continuă să fie pe mi­nus. Totuşi, minusul din comerţul in­terna­ţional cu produse agroali­mentare s-a redus de trei ori în acest interval. Faţă de 2007, producţia de cereale este de 2,2 ori mai mare, dar indicatorul nu este pe deplin relevant având în vedere că acum şapte ani a fost un sezon extrem de secetos, iar în prezent fer­mierii au producţii aproape de re­cordul istoric, potrivit datelor statistice oficiale.

„Nu rezolvăm nimic dacă nu ţinem cont că este o „sfântă treime“ -apă, pământ şi aer - la menţinerea căreia tre­buie să contribuie toată societatea. Dacă lăsăm totul pe Ministerul Agriculturii (...) este o treabă ruşinoasă. Va fi foarte greu pentru ţara asta dacă într-o zi vom avea probleme cu mâncarea, dacă avem 10 milioane de hectare de teren arabil şi nu-l lucrăm“, a spus şi Mihai Petcu, antreprenorul de la Agroin­dustriala Pantelimon, o fermă cu 500 de vaci de lapte şi afaceri de 1 milion de euro anual.

Pe de altă parte, Monika Puiu, directoare austriacă prezentă de peste 15 ani în afacerile agricole din România şi în prezent directorul general al distri­buitorului de utilaje NHR Agropartners şi comerciant de materii prime agricole, a spus că dezvoltarea agriculturii este vizibilă în condiţiile în care fermieri care la începutul anilor 1990 au început în producţie cu 50-100 de hectare acum deţin ferme de zece ori mai mari.

„Nu este posibil ca un agricultor cu peste 2.000 de hectare să nu poată trăi fără subvenţie. Ne plângem că agricultura e catastrofă în România, dar are cel mai bun pamânt din Europa şi cei mai buni fermieri sunt români, oa­meni care ştiu să muncească pământul. România are însă nevoie de bani, finanţarea este slabă“, a spus ea.

 

Paşii spre procesare duc la creşterea afacerilor

Paşii de la producţia de materie primă către produse finite, subvenţiile şi o mică reţea de retail proprie au re­prezentat calea spre dublarea business-ului în ultimii cinci ani, a spus şi Marius Verdeşi, fermier cu 600 de hectare şi crescător de bovine, ovine şi caprine şi deţinătorul brandului „Zimbria“.

„Subvenţiile contează foarte mult pentru dezvoltarea fermei, dar trebuie să ştii cum să foloseşti banii. Dar să ştim cum alocăm aceste subvenţii, nu să dăm bani pentru nişte vaci care nu mai există. Banii trebuie investiţi ca să avem performanţă.“

El a mai subliniat că afacerile cu animale nu sunt tot timpul plăcute având în vedere că modelul de business impune lipsa unui program fix, iar dezvoltarea viitoare a afacerii depinde acum atât de numărul de magazine, cât şi de numărul de animale din fermă.

„Am reuşit să rezistăm în perioade destul de grele. Creşterea vacilor este foarte grea şi întâmpinăm probleme zilnic şi noi am structurat proporţional creşterea fermei cu creşterea numărului de magazine ca să nu avem sur­prize.“

În defensivă în faţa investitorilor străini în terenuri agricole

La numai câteva luni distanţă de liberalizarea pieţei funciare din agricultură jucătorii din agribusiness se află în continuare în defensivă, soli­citând autorităţilor o lege care să pună frână „setei“ de teren a investitorilor. Recent, şi Ministerul Agriculturii a făcut public un proiect de lege ce îşi propune să limiteze la 100 de hectare suprafeţele ce pot fi cumpărate de persoanele fizice. O astfel de lege ar urma să aibă un impact limitat în piaţă având în vedere că investitorii străini şi-au înregistrat companii locale, asupra cărora viitorul act normativ nu are niciun impact. „Trebuie să auzim şi să înţelegem că trebuie să facem ceva şi dacă doar aşteptăm să se facă ceva o să ajungem în situaţia în care ne este frică şi de faptul că o să ne cumpere străinii terenurile şi le vor cumpăra. Până acum am fost con­tactat de foarte multe ambasade, din Israel, Orientul Mijlociu, din ţările nor­dice, care m-au rugat să le facilitez achi­ziţia de terenuri agricole. Dar nu accept aşa ceva“, a afirmat şi Laurenţiu Baciu, pre­şedintele Ligii Asociaţiilor de Pro­ducători din România (LAPAR), una dintre organizaţiile locale de fer­mieri.

În ultimii şapte ani investitorii străini au reuşit să preia circa 800.000 - 1 milion de hectare de teren arabil, pre­luări estimate la 1,5-2 miliarde de euro, po­trivit calculelor ZF. Fermierii din vestul Europei şi vehiculele de investiţii au simţit că în România există loc pen­tru marje de profit în agricultură având în vedere preţurile mici pentru fiecare hectar, dar şi fragmentarea pieţei.

„Din punctul de vedere al tranzac­ţiilor cu terenuri agricole în 2007-2008 acestea erau făcute în principal de speculatori. Acum observăm o creştere a interesului din partea unor agricultori veritabili, însă este la început şi s-ar putea să ne grăbim dacă vorbim de un boom. Observ o inversare a tendinţelor, veneau străinii care cumpărau tere­nurile şi acum sunt cei care vin şi cumpără terenurile de la străinii la care au lucrat“, a subliniat avocatul Radu Ionescu, managing partner al casei de avocatura Ionescu şi Sava.

 

Bani mai mulţi pentru fermierii tineri

Investitorii străini au reuşit să preia suprafeţe importante de teren în România şi pe fondul îmbătrânirii populaţiei din mediul rural având în vedere că proprietarii în vârstă au fost „ţinte“ uşoare în faţa apetitului crescut al străinilor pentru terenuri agricole.

În acest context, Nicolae Popa, director general adjunct Implementare Tehnică din cadrul Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP), a spus că în ultimii şapte ani prin programul de fonduri europene pentru investiţii în agricultură, 12.000 de tineri au luat 25.000 euro şi ulterior 40.000 de la UE pentru start-up-uri în agribusiness. Cererile au fost însă de două ori mai multe. „Avem în vedere acordarea a 70.000 de euro în perioada 2014-2020 pentru tinerii care vin în mediul rural pentru dezvoltarea unei afaceri“, a anunţat el.

Până în prezent APDRP a făcut plăţi pentru proiectele de investiţii în valoare totală de 5,2 miliarde de euro, adică 53% din totalul disponibil, iar până la finalizarea perioadei de imple­mentare în 2015, instituţia estimează că va ajunge la o absorbţie de 95%.  Pentru perioada 2014 - 2020 agri­cultorii vor avea la dispoziţie 7,1 miliarde de euro pentru proiecte de investiţii, primele linii de finanţare urmând să fie deschise la sfârşitul anului viitor.

Subvenţii mai mari vor intra în conturile fermierilor de la anul şi prin intermediul plăţilor directe făcute de UE pentru fiecare hectar arabil din Ro­mânia.

„Agricultorii urmează să bene­ficieze de un buget de peste 11 miliarde de euro în perioada 2014-2020 pentru plăţi directe la hectar. Anul trecut subvenţia a fost 119,6 euro şi fermierul a primit în mână 107 euro. Anul acesta subvenţia va fi mai mare decât anul trecut. Calculul se va face după 1 octombrie, după ce se va determina suprafaţa eligibilă. În medie, valoarea plăţii directe a crescut de la an la an cu 10 euro“, a anunţat şi Raluca Dami­nescu, directorul Direcţiei Meto­dologie, monitorizare, raportare şi relaţii internaţionale din cadrul Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA).
 

Valeriu Steriu, preşedintele Comisiei Prezidenţiale pentru Politici Publice de Dezvoltare a Agriculturii

Raluca Daminescu, director Direcţia metodologie, monitorizare, raportare şi relaţii internaţionale din cadrul Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA)

Nicolae Popa, director general adjunct Implementare Tehnică din cadrul Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP)

Laurenţiu Baciu, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli (LAPAR)

Radu Ionescu, managing partner al Casei de avocatură Ionescu şi Sava

Monika Puiu, managing director al NHR Agropartners

Mihai Petcu, proprietarul şi administratorul Agroindustriala Pantelimon

Marius Verdeşi, fermier şi proprietarul brandului de carne şi brânzeturi Zimbria

Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 11.09.2013