Merkel le spune germanilor că dacă o aleg pe ea vor avea un viitor sigur în zona euro, iar dacă aleg opoziţia vor plăti datoriile altora

Pentru Europa în sine, scrutinul de duminică, în care nemţii vor alege viitorul Germaniei, are o miză uriaşă deoarece această ţară este principalul motor de creş­­tere al economiei zonei euro şi liderul de decizie privind strategia de ieşire din criză. Pentru România, Germania reprezintă cea mai mare piaţă de export.

„Pentru stabilizarea euro, şi aces­ta este unul dintre lucru­rile pe care le veţi decide du­mi­nică, există mai multe idei. Noi oferim ajutor dacă primim ceva în schimb“, a explicat Merkel unei mul­ţimi de mai multe mii de persoane, dintre care unele fluturau pancarte portocalii pe care se putea citi „Angie“.

Cealaltă idee vine din partea prin­cipa­lu­lui contracandidat al lui Merkel, liderul social-democrat Peer Steinbrueck, şi a Parti­dului Verde, care promovează un fond co­mun de dezîndatorare în care „ar fi aruncate la comun toate datoriile“, a spus Merkel. „Din această cauză decizia voastră va hotărî şi calea pe care va merge Europa“, a adău­gat cancelarul.

Merkel, la putere din 2005, încearcă să câştige cel de al treilea mandat mizând pe ho­tă­rârea cu care a condus economia şi pe in­sis­tenţa pe reforme în schimbul ajutării sta­­telor cel mai dur lovite de criza care a în­ce­put în Grecia în 2009 şi s-a răspândit în Ir­lan­da, Portugalia, Spania şi Cipru arun­când zona euro în recesiune, scrie Bloom­berg. Imaginea ei de politician care conduce ţara cu o mână sigură s-a accentuat zilele trecute în condiţiile în care indicele încrede­rii investitorilor în economie a urcat la ma­xi­mul ultimilor trei ani, iar indicele Dax, al bur­sei de la Frankfurt, a atins niveluri record.

Mesajul tranşant al lui Merkel ascunde însă şi o parte întunecată, aceea că probleme ma­jore ale zonei euro şi Europei au rămas nerezolvate. Criticii spun chiar că pentru a nu-şi deforma imaginea în ochii electora­tu­lui, Merkel a amânat luarea deciziilor până după alegeri, scrie The Wall Street Journal. Un desen satiric publicat de revista L’espresso ilustrează cel mai bine această situaţie, scrie The Wall Street Journal. În de­sen, un copil spune: „Tată, am nevoie la toaletă“. „Sst!“, răspunde părintele, „Ţine-te până după alegerile din Germania.“
 

Eterna problemă, Grecia

Una dintre problemele evidente este Grecia, a cărei capacitate de a a-şi asigura fi­nan­ţare continuă este esenţială pentru ră­mâ­nerea acestei ţări în zona zona euro. Experi­mentul din Grecia va determina dacă Portu­ga­lia şi alte ţări pot urma aceeaşi cale. Mai puţin cunoscut este că solvabilitatea Greciei are consecinţe majore pentru Ger­ma­nia. În ul­ti­mul timp FMI stârneşte va­luri pu­nând sub sem­nul îndoielii capacita­tea sta­tului elen de a-şi onora plăţile - cel mai re­cent prin antici­pa­rea deschiderii unui deficit de finanţare în au­gust anul viitor. Regulile FMI interzic insti­tu­ţiei să crediteze ţă­rile pentru care antici­pea­ză deficit de fi­nan­ţare în urmă­toa­rele 12 luni. Următoa­rea analiză a FMI privind situaţia din Grecia va fi pu­blicată pe 29 septembrie, la doar o săp­tă­mână după ale­ge­rile din Ger­ma­nia. În ana­liza din iulie se arată că până la această da­tă va trebui iden­tifi­cate surse noi de finan­ţare. Însă orice în­târ­ziere în formarea unui nou guvern la Berlin va face acest lucru im­po­sibil, iar întâr­zie­rile şi luptele politice par tot mai pro­ba­bile, scrie Forbes. Minis­trul de finanţe Wolf­gang Schaeuble a arun­cat deja în presă ideea unui al treilea bailout pentru statul elen. Apoi, în lipsa finanţării de la FMI, sarcina aju­tării Greciei va rămâ­ne în seama zonei eu­ro, iar până în prezent Ger­mania a fost statul cu cele mai mari con­tri­buţii. Iar nemţii sunt reti­cenţi să chel­tu­iască mai mult pentru a-şi sal­va colegii europeni.
 

Portugalia, un elev silitor cu o pată pe carnet

Principalele campanii de partid au evi­tat, în general, discuţiile privind afacerile in­ter­­na­ţio­nale, dar partidul eurosceptic Alter­nativa pentru Germania, nou venit pe scena po­litică, parte să profite în sondaje după ce Schaeuble a admis luna trecută că Grecia va avea nevoie de mai mult ajutor. Un sondaj al Allensbach arată că 8% dintre alegătorii germani „se gândesc“ să voteze cu Alter­na­tiva. Dacă acest partid intră în Bundestag, creş­tin-democraţii lui Merkel şi aliaţii din Partidul Liber Democrat ar putea ajunge să nu controleze suficiente locuri în parlament pen­tru a forma o coaliţie de guvernare. Eşe­cul ar duce la o perioadă lungă de in­cer­ti­tu­di­ni. În 2005 a fost nevoie de două luni pen­tru a forma „marea coaliţie“ cu social-de­mo­craţii, acum la guvernare.

Problema unui nou bailout se pune şi pen­tru Portugalia, deşi economia acestei ţări a crescut cu 1,1% în al doilea trimestru, după trei ani de recesiune, notează Financial Times. Guvernul este optimist că anul viitor vor transforma primul pachet de bailout, de 78 miliarde euro, într-o simplă linie de credit cu care să se ajute pentru a reintra pe pieţele inter­na­­ţionale de finanţare. Dar costurile de fi­nan­­ţare ale ţării au rămas ridicate, în parte din cauza crizei guvernamentale din iulie, iar ofi­­ciali de rang înalt ai creditorilor inter­na­ţio­nali consideră că un al doilea bailout este iminent.
 

Pericole ascunse

De asemenea, în fundal pândesc deci­zi­ile îndelung aşteptate ale Curţii Con­sti­tu­ţio­nale germane în privinţa legalităţii Meca­nis­mului European de Stabilitate, fondul per­ma­nent de bailout al zonei euro, şi a achi­ziţiilor de obligaţiuni făcute de BCE. Aces­tea ar putea limita capacitatea Germaniei de a finanţa iniţiativele de scoatere din criză a zonei euro.

Uniunea bancară, cel mai ambiţios pro­iect al UE de după lansarea euro, este un alt su­biect care va trebui tratat de viitorul gu­vern de la Berlin. Următoarea etapă a aces­tui proiect, crearea unei autorităţi unice cu pu­terea de a lichida băncile cu probleme, este cea mai importantă iniţiativă legislativă de pe agenda UE de anul acesta şi a adus-o pe Merkel în opoziţie cu BCE şi Comisia Eu­ropeană. Cancelarul german nu vrea cen­tra­lizarea puterii fără modificarea tratatului UE.

Transferul puterii suverane şi al con­tro­lu­lui financiar sunt comparate ca mag­ni­tu­dine a impactului asupra Europei cu chiar cre­area monedei euro, iar îngrijorările lui Merkel legate de politică şi legislaţie au fost îm­părtăşite de un număr semnificativ de mi­niş­tri de finanţe la o reuniune săptămâna trecută.

Disperare în campania electorală

Dacă începutul săptămânii i-a lăsat pe liderii Partidului Liber Democrat – aliaţi ai cancelarului Angela Merkel – plângând după voturi în urma unei înfrângeri dezastruoase în alegerile regionale din Bavaria, verzii, din opoziţie, s-au izbit de trecutul în care au tolerat pedofilia, scrie The Wall Street Journal. În loc să-şi popularizeze în campanie mesajele tradiţionale ecologiste, liderii verzi sunt forţaţi să nege că partidul lor nu sprijină relaţiile sexuale cu copiii. Scandalul îl are în centru pe principalul candidat al verzilor, Jurgen Trittin (foto). El este responsabil cu crearea, în 1980, a unei platforme electorale care cerea, printre altele, dezincriminarea relaţiilor sexuale dintre minori şi adulţi. Platforma a fost scoasă la lumină de Institutul pentru Studierea Democraţiei din Göttingen. Organizaţia a fost angajată în mai de Partidul Verde pentru a investiga legăturile partidului cu activiştii pedofili din anii 1980, notează Spiegel.

Cei mai puternici rivali ai lui Merkel, social-democraţii, încă încearcă să domolească furorile lăsate în urmă de o copertă a unei reviste în care principalul lor candidat, Peer Steinbrück, face un gest obscen. Fotografia a fost publicată cu acordul lui. În acest context, creştin-democraţii cancelarului par o oază de calm, dar şi aceştia au probleme. Sondajele de opinie arată că sprijinul pentru ei stagnează la 40%, iar analiştii cred că partidul ar putea pierde voturi.

„Cursa va fi foarte, foarte strânsă. Nu avem voturi să dăm pe degeaba“, a spus Merkel suporterilor ei, sugerând acestora să nu dea din simpatie voturi aliaţilor liberal-democraţi.

Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 19.09.2013