În cinci ani de criză, mâncarea s-a scumpit cu 24%, iar leul şi consumul au pierdut câte 15%. Pastele au crescut cu 52%, zahărul cu 39%, Coca Cola cu 36%. Singurul produs mai ieftin, ouăle, cu 21%

Preţul principalelor zece alimente din coşul de consum a crescut în cei cinci ani de criză cu 24%, cele mai mari creşteri fiind la paste făinoase (peste 50%), carne de pui (48%) şi zahăr (39%).

Zahărul, laptele şi carnea de pui, principalele alimente care alcătuiesc coşul de consum, s-au scumpit în cei cinci ani de criză cu peste 30%, arată indicele alimentar al ZF, calculat pe baza preţurilor din hipermarketurile din Capitală.

ZF a urmărit preţurile a zece produse de bază în ultimii cinci ani şi a analizat evoluţia lor în perioada decembrie 2008 - septembrie 2013. Concluziile ZF sunt că într-o perioadă în care consumul a scăzut cu peste 15% (din 2008 până în vara acestui an) preţul coşului de consum realizat de ZF a crescut cu 24%, semn că actorii din lanţul de consum au încercat să suplinească scăderea vânzărilor prin majorări de preţ.

"Creşterea de preţuri (de 24%, n.red.) în cei cinci ani de criză este în linie cu inflaţia (20% în aceeaşi perioadă - n.red.). Dacă ana­lizăm şi inflaţia şi evo­luţia cursului de schimb putem observa diferenţe de 4-5 procente", spune Dragoş Ca­bat, analist financiar.

Aceste diferenţe pot fi puse pe seama jucătorilor din comerţ şi producţie, care este posibil să fi încercat să suplinească scăderea vânzărilor prin majorări de preţ. "Totuşi, consumul de produse alimentare nu a scăzut mult în criză deoarece românii nu au putut renunţa la mâncare, iar pre­ţurile alimentelor nu trebuia să crească în această perioadă." În cei cinci ani de criză salariul a avansat cu circa 20%, fără a reuşi însă să acopere inflaţia.

Calculele Ziarului Fi­nanciar arată că per ansamblu, preţurile celor 10 produse analizate au crescut în perioada decembrie 2008 - septembrie 2013 cu 24%, cel mai mare avans fiind înregistrat la spaghete, pui şi zahăr.

În aceeaşi perioadă în care preţurile pro­du­selor din hipermarketuri s-au scumpit cu 24% leul s-a depreciat în faţa monedei europene de la 3,91 de lei în decembrie 2008 la 4,46 de lei în această lună. Astfel, deprecierea de 14% a mone­dei naţionale este posibil să fie reflectată şi în preţ în special în cazul produselor importate.

Un kilogram de pui grill refrigerat ambalat costă acum în hipermarketuri 10,8 lei, cu 48% mai mult decât la finalul lui 2008, ultimul an de boom economic. De asemenea, cotletul de porc s-a scumpit cu circa 23% în aceeaşi perioadă.

"Preţul de facturare (la carne de pui, n.red.) a crescut cu 17% în această perioadă. Acestui avans trebuie însă să îi adăugăm creşterea TVA-ului (de la 19 la 24% în vara lui 2010, n.red.) şi adaosul comercial practicat de hipermarketuri", spune Grigore Horoi, preşedintele Agricola Bacău, unul dintre cei mai mari procesatori de carne de pasăre din România. El adaugă faptul că dacă ar fi ţinut cont de evoluţia preţului la materii prime, atunci preţul la carne de pui ar fi trebuit să crească cu 40%, însă producătorii au majorat doar cu cât a suportat consumatorul.

"Preţurile vor stagna în perioada următoare. Cu siguranţă nu vor exista majorări, mai ales că preţul la cereale revine acum la normal", explică Horoi. Preţul cerealelor s-a redus cu cel puţin o treime în această vară faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut pe fondul unei recolte foarte bune, una dintre cele mai bune din ultimii zece ani.

Carnea nu a fost produsul care a suferit cea mai mare creştere de preţ, ci pastele făinoase. Astfel, un pachet de spaghete Băneasa costă acum în hipermarketuri aproape 3 lei, faţă de 1,95 lei în 2008. Datele pentru indexul alimentar al ZF sunt culese de fiecare dată din hipermarketurile Real Cotroceni şi Carrefour Orhideea. ZF a cules de fiecare dată preţurile aceloraşi produse, ale aceloraşi branduri, pentru a putea surprinde astfel mai bine evoluţia.

Contactaţi de ZF reprezentanţii Băneasa şi cei ai Carrefour şi Auchan (grupul francez a cumpărat 20 dintre hipermarketurile Real, printre care şi unitatea din Cotroceni) nu au răspuns solicitării ZF privind motivul pentru care preţurile au crescut în criză. La aceeaşi solicitare nu au răspuns nici reprezentanţii Romaqua (proprietarul Borsec), al căror produs s-a scumpit în criză cu 32%, şi nici cei ai Friesland (Napolact). Preţul unui litru de Napolact a ajuns la aproape 4,6 lei de la 3,5 lei în urmă cu cinci ani.

Scade preţul la ouă

La polul opus, singurul produs al cărui preţ a scăzut în criză dintre cele zece analizate de ZF, a fost cel al ouălor. Astfel, un cofrag de zece bucăţi costă acum 4,7 lei faţă de 6 lei în anii de boom.

"Scăderea preţului la ouă este un fenomen la nivel european. Anul trecut a fost un an bun pentru producători, unii dintre ei nu au reuşit să se alinieze standardelor impuse de UE astfel oferta a fost mică şi preţul a urcat. În acest an s-au mai aliniat o serie de producători, a scăzut şi consumul, astfel că au fost perioade când costul de producţie era 0,4 lei, de la poarta fermei pleca cu 0,18 lei iar la raft ajungea la 0,3 lei bucata", explică Grigore Horoi. El spune că preţul trebuie să crească în perioada următoare altfel vor muri mai mulţi jucători care anul acesta au trebuit să se mulţumească să trăiască din rezervele de anul trecut.

De o săptămână Ziarul Financiar a lansat un exerciţiu jurnalistic prin care analizează principalele modificări care au intervenit în economia României din 2008, anul care a marcat startul crizei financiare, şi până acum. Obiectivul este de a surprinde evoluţia unor indicatori-cheie din economie, pornind de la preţul unor produse, apariţia şi dezvoltarea unor pieţe noi şi până la modul în care au trecut prin criză branduri şi companii-cheie din economia locală.

Cum se realizează indexul ZF

ZF precizează că Indexul Alimentar pe care îl calculează periodic este realizat primar, jurnalistic, cu preţurile afişate la raft în magazinele Real şi Carrefour, iar preţul final este calculat ca o medie între cele două reţele de magazine, nefiind publicat pe fiecare reţea în parte. Mai mult indexul nu ia în considerare promoţiile sau fluctuaţiile de preţ pentru anumite categorii de alimente, provenienţă sau calitate. De asemenea, când calculează acest index, ZF ia în calcul numai un număr limitat de produse de bază (10) faţă de 60.000 câte ar fi într-un magazin. ZF nu are pretenţia de a fi un institut de statistică sau o companie de cercetare, care culeg date mult mai amănunţite. În aceste condiţii, indexul ZF este doar orientativ, iar procentul de creştere sau scădere a preţului nu poate fi aplicat la întreg portofoliul de produse dintr-un magazin.

Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 20.09.2013