Sănătatea are cel mai mare buget de după 1990, dar pacienţii sunt în continuare nemulţumiţi

Autori: Andrei Cîrchelan , Corina Mirea 24.09.2013

Bugetul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) trece în acest an de 5 mld. euro şi este cel mai mare de după Revoluţie, însă pacienţii sunt în continuare nemulţumiţi de calitatea serviciilor. Anul trecut CNAS a avut un buget de 4,3 mld. euro, iar mare parte din creşterea din acest an merge pentru plata medicamentelor în condiţiile în care statul a scurtat termenul de plată. Managerii din sectorul de stat spun că există o cerere tot mai mare pentru serviciile specializate, iar în mediul privat, jucătorii încearcă să-şi consolideze poziţiile şi sunt precauţi în legătură cu noile proiecte.

Câteva dintre cele mai importante declaraţii

Pachetul serviciilor medicale de bază va fi pus pe site pe 1 octombrie. Vom începe atunci dezbaterea publică. Sunt spitale care mint Casa de Asigurări şi modifică indicele de comple­xitate al cazurilor.

La viitoarea regionalizare, trebuie să se ţină cont de un spital-pilon al fiecărei regiuni, cu un spital de asistenţă cronică şi cred că putem intra în linie dreaptă, să ne ţinem doctorii acasă, să îi trimitem la studii şi să se întoarcă, pentru că ceea ce s-a întâmplat în ultimii ani este o emigrare economică. Oamenii nu mai suportă păcăleala şi nu mai cred într-un orizont bun pentru ei. 

În 2013 bugetul CNAS va trece 5 mld. euro. Va fi cel mai mare buget din istoria CNAS. Probabil vom avea cea mai mare cheltuială din sănătate, din bani publici, după 1990.

Dacă e să facem o estimare de valoare, putem zice că există tendinţe de rezistenţă pe toate palierele, mai puţin la medicamentele între 100 şi 250 de lei. Dacă un medicament costă până în 100 de lei, pacientul îl cumpără indiferent de ajutorul statului. La cele de peste 250 de lei, pacientul cumpără de obicei doar dacă e ajutat şi de stat.

Producătorii români ar trebui să profite mult mai mult de situaţia actuală. Suntem foarte focalizaţi pe România şi uităm că avem oportunităţi. Alţii, chinezi, indieni, coreeni, ar face orice pentru un certificat de producător de medi­camente generice european.

Cheltuielile cu medicamentele sunt puternic corelate cu speranţa de viaţă la naştere şi mortalitatea adulţilor. Din nefericire, România e cu aproximativ nouă ani în urma ţărilor din vârful clasamentului european din acest punct de vedere.

Ne confruntăm cu o situaţie unică, pentru că listele medicamentelor nu au fost actualizate din 2008, ceea ce înseamnă că românii nu pot accesa tratamentele moderne apărute în ultimii cinci ani şi deci nu au aceeaşi şansă la viaţă.

Guvernul trebuie să îşi asume înrăutăţirea stării de sănătate a românilor. Cerem minimum 6% din PIB pentru sistemul de sănătate. Avem nevoie de un sistem medical centrat pe pacienţi, cu o finanţare corectă şi transparentă a programelor.

Ar trebui să ştim de pe-acum ce probleme vom întâmpina anul viitor pentru a putea să căutăm soluţii, or, acest lucru nu este posibil fără predictabilitate. În România multe măsuri au venit ca surprize.

Autorităţile şi industria trebuie să fie conştiente că un cost de azi e un beneficiu de mâine.

Pe durata medie de viaţă a pacienţilor pe care îi vindeci azi cu moleculele noi obţii un beneficiu economic de cinci ori mai mare decât cel pe care îl obţii în prezent. E nevoie de o schimbare a paradigmei. Să nu ne mai uităm spre controlul costurilor şi al investiţiei, ci spre rezultatele obţinute.

Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 25.09.2013