Curatorul George Banu şi fotograful Silviu Purcărete/ de Radu Constantinescu

Autor: Radu Constantinescu 10.10.2013

Aflaţi la Cluj cu prilejul „Întâlnirilor internaţionale” organizate de Teatrul Naţional Lucian Blaga, doi mari artişti, George Banu şi Silviu Purcărete au decis să arate publicului şi o altă faţă, deloc cunoscută, a personalităţii lor. Ideea a aparţinut sărbătoritului acestei ediţii a Întâlnirilor, George Banu. Şi cred că nu era nimic mai firesc ca, după albumul său, „Nocturne” despre pictură şi teatru, apărut chiar în aceste zile la editura Nemira, după serialul TV Noaptea, realizat împreună cu Dominic Dembinski, să vină rândul muzeului pentru a ilustra aceeaşi temă…cu variaţiuni. George Banu a găsit în directorul Muzeului de Artă clujean, Călin Stegerean, partenerul ideal în concretizarea „acestei aventuri”, aşa cum însuşi a definit-o, şi astfel au luat naştere două expoziţii.

Prima dintre ele, de artă plastică, intitulată „Nopţile muzeului” oferă o selecţie de lucrări cu subiect nocturn provenite din depozitele prestigioasei instituţii clujene, din acea parte obscură a sa la care puţini au acces. „Oare «rezerva» nu este echivalentul nopţii? ” se întreabă pe bună dreptate curatorul George Banu în rafinatul catalog al expoziţiei. El şi-a asumat cu seriozitate şi pasiune acest rol, iar selecţia sa este plină de prospeţime, incitantă. Sunt expuse lucrări de pictură şi grafică, unele dintre ele aflându-se pentru prima dată pe simeze, avându-i ca autori pe Corneliu Baba, Pericle Capidan, Aurel Ciupe, Marcel Chirnoagă, Dan Erceanu, Octav Grigorescu, Ion Dimitriu, Giovanni Paolo Panini şi mulţi alţii.

Ideea expoziţiilor Parti-pris, adică realizate de un om de cultură care nu are legătură directă cu instituţia muzeală, are antecedente prestigioase. Iată ce relatează în acest sens Călin Stegerean: „Îmi aduc aminte seara petrecută împreună într-o braserie din cartierul Montparnasse alături de Régis Michel, cel care a „inventat” expoziţiile Parti-pris la Muzeul Luvru cu invitaţi de renume ca Jacques Derrida, Julia Kristeva, Peter Greenaway sau Jean Starobinski. Acesta, o altă natură generoasă, a fost bucuros să ne încredinţeze celebra „franciză”, mai ales că la cel mai mare muzeu din lume aceste expoziţii încetaseră demult. Cu două figuri de legendă alături de mine, George Banu şi Régis Michel, pe ale căror chipuri scăpărau luminile rubinii ale firmei La Coupole, puneam la cale această expoziţie în îndepărtata Transilvanie... “. Aşa au apărut „Nopţile muzeului” la Cluj…

Dar George Banu nu s-a oprit aici. Pandant tematic expresiv al selecţiei plasice, el a propus şi o a doua expoziţie, de această dată de fotografii artistice, intitulată „Nopţile oraşului”.  Povestea sa nu este mai puţin interesantă. „ Mă aflam mai de mult la Sibiu, îşi aminteşte acesta, şi împreună cu Silviu Purcărete ne retrăsesem într-un restaurant. La un moment dat, văd că scoate din geantă mai multe fotografii. Erau imagini ale oraşului noaptea. Le-am privit cu uimire şi încântare şi astfel am descoperit acest neaşteptat violon d’Ingres al regizorului”.

22 dintre fotografiile artistice semnate Silviu Purcărete se află acum în sălile Muzeului de Arta clujean. Ele evocă poezia nopţilor urbane, oferind imaginea unui oraş seducător prin mister şi insolit. Străduţele înguste, acoperite de zăpadă, strălucind stins sub crusta de gheaţă, casele singuratice cu obloanele trase, podurile sibiene arcuite peste granitul lucios al pavajului par laborioase scenografii care îşi aşteaptă actorii. O copleşitoare nevoie de singurătate a unui om de teatru, nostalgică şi melancolică, ca recompensă faţă de omul social, se degajă din aceste instantanee nocturne, de o plasticitate a imaginilor şi rafinament al compoziţiilor cu totul remarcabile. Debutul lui Silviu Purcărete în arta fotografică este spectaculos.

Cele două expoziţii, „Nopţile muzeului” şi „Nopţile oraşului”, pot fi vizitate în sălile Muzeului de Artă din Cluj până pe 3 noiembrie.