Retrospectiva celor mai importante evenimente din ultimul an în businessul din judeţul Cluj

Clujul a depăşit complexul Nokia, iar mişcările din ultimul an în bu­si­nessul local demonstează că ju­deţul Cluj rămâne în continuare una dintre locomotivele eco­nomiei româneşti.

Companiile prezente aici lu­crează în mare parte pentru export, iar cos­meticele, hainele, ali­mentele, medicamentele, dar şi piesele auto fa­bricate la Cluj ajung de mai mulţi ani pe pie­ţele internaţionale. Principalii indicatori eco­nomici din judeţul Cluj în luna iunie arată con­tinuarea trendului ascendent al producţiei industriale şi al exportului.

Astfel, în luna iunie 2013 indicele valoric al cifrei de afaceri din industrie pentru judeţul Cluj a fost cu 9,6% mai mare faţă de luna iunie 2012.

Conform celor mai recente date de la Insti­tutul de Statistică, exporturile din primele patru luni în judeţul Cluj au fost de peste 314,6 mil. euro, iar importurile au însumat circa 527,1 milioane de euro. Comparativ cu aceeaşi pe­rioadă din anul trecut, exporturile au crescut cu 7,6%, iar importurile cu 5%.

Clujul a livrat la export hârtie şi carton, articole şi accesorii de îmbră­că­minte, încăl­ţăminte, pro­duse din fontă, fier şi oţel, aparate şi dis­pozitive me­canice, maşini, aparate şi echi­pa­mente electrice şi componente ale aces­tora, instru­mente şi aparate optice, pro­duse farma­ceutice, sticlă şi arti­cole din sticlă, mo­bilă.

Pe de altă parte, judeţul Cluj a im­portat în can­tităţi mari cafea şi ceai, combustibil, ule­iuri mi­ne­rale şi produse rezultate din dis­tilare, produse chi­mice organice, îngră­şăminte, apa­rate şi dispozitive mecanice, aparate şi echi­pamente electrice, vehicule, mătase, bumbac, fibre sintetice sau artificiale, potrivit datelor existente pe site-ul Institutului de Statistică.

Dacă analizăm evoluţia comerţului inter­naţional în anul 2012 comparativ cu anul 2011 în judeţul Cluj, constatăm o scădere a exporturilor cu aproape 60%, de la 2,2 mld. euro în 2011 la 890 milioane de euro în 2012, la im­porturi înregistrâdu-se tot o scădere, de 26%. Cauza acestor scăderi a fost încetarea activităţii  fabricii de telefoane mobile Nokia de la Jucu, care deţinea 43% din volumul exporturilor judeţului Cluj în anul 2011. Situaţia s-a îmbunătăţit însă între timp, odată cu noile investiţii ale companiilor De’Longhi şi Bosch.

Datele de la Statistică arată că efectivul salariaţilor din judeţul Cluj la finalul lunii iunie 2013 era de 204.741 de persoane, faţă de 201.752 de persoane în luna iunie 2012.

În ceea ce priveşte câştigul salarial mediu nominal brut realizat în luna iunie 2013 în judeţul Cluj, acesta a fost de 2.360 de lei, iar cel net de 1.714 lei, mai mare cu 8,5% faţă de aceeaşi lună din anul 2012. Numărul şomerilor înregistraţi la finalul lunii iunie 2013 a fost de 11.583 de persoane, faţă de 12.604 persoane în aceeaşi lună din 2012. Rata şomajului a fost de 3,4% în iunie 2013, faţă de 3,7% în luna iunie 2012.

Pe de altă parte, activitatea în sectorul con­strucţiilor de locuinţe în judeţul Cluj este, în continuare, pe un trend descrescător. Astfel, potrivit datelor de la Institutul de Sta­tis­tică, în primul trimestrul din acest an au fost fi­nalizate în judeţul Cluj 475 de locuinţe, faţă de 631 de unităţi în perioadă similară din 2012. La nivelul întregului an 2012, în judeţul Cluj au fost finalizate doar 3.062 de locuinţe, faţă de 3.164 de locuinţe în anul 2011.

În 2012 judeţul Cluj a contribuit la bu­getul Ro­mâniei cu peste patru miliarde de euro, Clujul repre­zentând unul dintre polii de creştere eco­nomică la nivel re­gional şi na­­ţional. De altfel, Clujul a fost întot­deauna o des­ti­naţie atrac­tivă pen­tru in­ves­titorii străini, da­torită poziţiei sale geo­grafice, apro­pierii de graniţa de vest, mediului eco­nomic dinamic şi resursei umane calificate ofe­rită de universităţile de pres­tigiu de aici. Miş­cările din ultimul an în businessul din Tran­silvania de­mon­strează încă o dată acest lucru, în con­diţiile în care mari com­­panii precum Bosch sau De’Longhi s-au instalat deja la Cluj.


Ziarul Financiar, alături de fondul de investiţii Enterprise Investors, BCR, firma de consultanţă PwC şi fundaţia Triple Helix, va premia astăzi în cadrul unui eveniment organizat la Cluj campionii în business din Transilvania şi Banat 2013. Regiunea cu cel mai mare ritm de creştere a cifrei de afaceri în 2012 faţă de 2011 este Transilvania (11,3%), urmată de Muntenia (8,8%) şi Moldova (5%).


Principalele evenimente care au avut loc în ultimul an la Cluj

Veştile bune de la companiile private

• La finalul lui 2012, clujenii de la EnergoBit, un business de 160 de milioane de euro cu 900 de angajaţi, au anunţat că au vândut pachetul majoritar de acţiuni către fondul polonez de investiţii Innova Capital şi BERD. Potrivit unor surse din piaţă, valoarea pachetului de acţiuni preluat de BERD se ridică până la 20 de milioane de euro, ceea ce înseamnă că valoarea totală a tranzacţiei poate fi estimată la circa 65 de milioane de euro.

• În urmă cu un an, compania americană Emerson, prezentă la Cluj încă din anul 2006 în parcul industrial Tetarom II, anunţa o investiţie de 15 mil. euro, în dezvoltarea capacităţii de producţie. Proiectul prevedea realizarea unei noi unităţi de producţie de 18.000 mp şi a unei clădiri de birouri de 10.500 mp, pentru 900 de oameni. Proiectul va fi finalizat în acest an şi va adăuga încă 28.500 mp la cei 35.000 mp suprafaţă construită existentă. Emerson estimează că va ajunge la 2.000 de angajaţi la Cluj până la finalul anului.

• Clujul a pus pe picioare în urmă cu un an un clusterul IT, organizaţie care include în prezent 27 de companii tehnologice, cu un business cumulat de circa 100 mil. euro în 2012. Acest cluster are în plan dezvoltarea unui proiect „“Cluj Innovation City“„, estimat să ocupe o suprafaţă de 300 de hectare în cadrul unei investiţii totale de 300 mil. euro şi care va reuni peste 20.000 de specialişti IT.

• Anul 2013 a debutat cu inaugurarea de către grupul german E.ON a unui Business Service Center la Cluj-Napoca, unde compania anunţa că va crea 600 de noi locuri de muncă până la finalul anului 2015. Centrul E.ON de la Cluj se află în clădirea de birouri Amera Tower, unde până în 2011 şi-au desfăşurat activitatea şi olandezii de la ING, care au decis ulterior să plece de la Cluj.

• Tot în luna ianuarie, compania germană Karl Heinz Dietrich International Exped, specializată în servicii de expediţie şi transport internaţional de mărfuri, a anunţat că va investi în total 12-15 mil. euro în realizarea unui depozit logistic pe o suprafaţă de 4,5 hectare, în parcul industrial Tetarom III, din localitatea Jucu, Cluj.

• Totodată, Akantus Hotel din Cluj-Napoca, administrat de EuroTrend Grup, deţinut de omul de afaceri Răzvan Ţărmure, a fost afiliat lanţului internaţional Ramada. Hotelul este amplasat în zona centrală a oraşului, are 100 de camere, patru săli de conferinţe, două restaurante şi un centru wellness.

• Pe finalul lunii ianuarie, compania italiană De’Longhi SpA testa linia de producţie de la Jucu, în vederea demarării producţiei de electrocasnice. Investiţia italienilor se ridică la circa 30 mil. euro, la Jucu urmând să lucreze între 600 şi 1.000 de oameni.

• În luna februarie a acestui an compania sud-africană NEPI şi omul de afaceri Ovidiu Şandor au anunţat demararea lucrărilor la prima clădire a parcului de afaceri The Office, pe terenul de pe Bulevardul 21 Decembrie din Cluj. Tot în luna februarie, Iulius Group, deţinut de omul de afaceri Iulian Dascălu, a anunţat că va investi 12 milioane de euro într-un proiect ce prevede realizarea unei clădiri de birouri şi amenajarea unui parc pe o suprafaţă de 10.000 mp, în apropierea centrului comercial Iulius Mall Cluj, însă lucrările la clădirea de birouri nu au fost demarate încă.

• În luna februarie, Ion Sturza, fost premier al Republicii Moldova şi fost partener al lui Dinu Patriciu la Rompetrol, a demarat la Cluj un proiect în valoare de 25 mil. euro, în vederea realizării unui parc tehnologic pentru companiile din domeniul IT şi al tehnologiei. Proiectul este susţinut de fondul de investiţii Fribourg Development, subsidiară a Fribourg Investments, controlat de Sturza. Proiectul Liberty Technology Park este dezvoltat pe terenul fostei fabrici de mobilă Libertatea din Cluj, pe o suprafaţă de 46.000 mp.

• Producătorul de materiale chimice de construcţii Sika România, filiala locală a grupului elveţian Sika, a anunţat în martie achiziţionarea de la compania Deutek, controlată de fondul de investiţii Advent International, a unei hale de producţie de 2.000 de metri pătraţi în comuna Căpuşu Mare, judeţul Cluj, unde va produce întreaga gamă de mortare uscate, importată până în prezent de la alte subsidiare din regiune.

• În luna aprilie, compania germană Bosch anunţa recrutarea a 100 de oameni care să lucreze la fabrica de 77 mil. euro de la Jucu, judeţul Cluj, la un târg de joburi unde au participat 4.200 de oameni. Bosch are în plan să ajungă în acest an la 325 de angajaţi în fabrica de la Jucu şi să demareze producţia de unităţi electronice de comandă pentru industria auto.

• Consiliul Judeţean Cluj a semnat în aprilie un contract de 69 mil. lei (15,7 mil. euro) pentru extinderea parcului industrial Tetarom I din Cluj şi un contract de aproximativ 55 mil. lei (12,5 mil. euro) pentru realizarea unui nou parc industrial, Tetarom IV, în localitatea Feleacul din judeţul Cluj, ambele proiecte fiind susţinute din fonduri europene.

• În luna iunie, lanţul american Hilton, unul dintre cele mai importante din lume cu aproape 3.900 de hoteluri în 90 de ţări, a anunţat deschiderea la Cluj-Napoca a primei unităţi hoteliere de pe piaţa locală afiliată brandului Hampton by Hilton. Hotelul Hilton de la Cluj are 109 camere, o sală de conferinţă şi o sală de fitness.

• În luna iulie, compania Sortilemn din Gherla, unul dintre cei mai importanţi furnizori locali ai grupului suedez IKEA, a finalizat o investiţie de 9 mil. euro într-o fabrică de umeraşe la Gherla, judeţul Cluj, pe o suprafaţă totală de 11.000 mp.

• Totodată, în luna august, CJ Cluj anunţa o investiţie în valoare de 16 mil. euro a producătorului suedez de componente pentru industria auto Trelleborg Automotive, în vederea extinderii capacităţii de producţie a fabricii din Dej, judeţul Cluj.

• În septembrie, omul de afaceri Ioan Tecar, proprietarul grupului MG-Tec, care numără 10 companii cu aproximativ 1.100 de angajaţi şi afaceri consolidate de 130 mil. euro, a anunţat finalizarea unei investiţii de peste 75 mil. lei (circa 17 mil. euro) în achiziţionarea şi punerea în funcţiune a unei linii tehnologice pentru fabricarea hârtiei la Dej.

Veştile proaste venite din partea marilor companii

• Demolarea fostei fabrici de bere Ursus de la Cluj, cu o istorie de 135 de ani, a marcat „istoria” de business a Clujului în această primăvară. Decăderea şi apoi dispariţia acestui simbol al oraşului Cluj au început în luna noiembrie 2010, când proprietarii Ursus, gigantul sud-african de bere SABMiller, a închis fabrica din Cluj. Unitatea cu o tradiţie de 135 de ani a fost demolată, iar acţionarii au construit o microberărie.

• În luna mai Napolact a anunţat că va închide fabrica de brânzeturi de la Ţaga după 43 de ani de activitate. Napolact a rămas astfel cu o singură fabrică de lactate în judeţul Cluj.

Investiţii publice realizate în judeţ

• În urmă cu un an, Compania de apă Arieş Turda a câştigat o finanţare europeană de aproximativ 66 de milioane de euro pentru extinderea şi reabilitarea reţelelor de apă şi canal din zona Turda. Compania a finalizat deja implementarea unui alt proiect de aproape 80 de milioane de euro în extinderea şi reabilitarea reţelei de apă şi apă uzată în zona Turda-Câmpia Turzii.

• În luna noiembrie 2012 Consiliul Judeţean Cluj anunţa o investiţie de 59 milioane de lei (aproximativ 13 milioane de euro) pentru lucrările de deviere a râului Someş, în vederea finalizării noii piste a aeroportului Cluj-Napoca. Primul tronson de 2.100 de metri al noii piste de pe aeroportul Cluj-Napoca, investiţie în valoare totală de 137,8 milioane de lei (circa 33 milioane de euro), urmează să fie inaugurat la finalul acestei luni.

• În decembrie 2012 Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca finaliza o investiţie de peste 30 milioane de lei (circa 6,6 milioane de euro) în realizarea unui nou cămin studenţesc, cu o capacitate de 500 de locuri de cazare, iar primăria Cluj-Napoca investea un milion de euro în proiectul de conservare a sălii sporturilor, unde lucrările de construcţie sunt în continuare suspendate. Proiectul iniţial, în valoare de peste 50 milioane de lei (circa 11 milioane de euro), consta în realizarea la Cluj a unei săli de sport cu o capacitate de peste 7.000 de locuri şi o parcare subterană cu peste 440 de locuri.

• În luna august, primăria Cluj-Napoca a finalizat o investiţie în valoare de 128 milioane de lei (aproximativ 29 milioane de euro), susţinută din fonduri europene, în reabilitarea liniei de tramvai, pe o lungime de circa 26 de kilometri.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 16.10.2013