Săracii nu vor maşini ieftine. Tata Motors reinventează Nano pentru a scăpa de stigmatul „celei mai ieftine maşini din lume“

Autor: Radu Bostan 15.10.2013

Tata Nano, maşina minimalistă cu un preţ de 2.000 de dolari, a fost concepută ca să revoluţioneze transportul în India şi în alte state în curs de dezvoltare. Însă revoluţia low-cost nu s-a mai produs. După vânzări slabe pe piaţa autohtonă şi exporturi în scădere, Nano este o povară pentru profiturile Tata Motors, al patrulea constructor auto din India, care este obligat acum să găsească un nou mod de a promova „cea mai ieftină maşină din lume“.

„Când cineva cumpără un Nano, ine­vitabil se găsesc mulţi care să întrebe: «De ce? De ce ai cumpărat maşina asta?»“, spune Delna Avari, director de marketing la Tata, citată de The Wall Street Journal.

Alvari este una dintre cei care încearcă să schimbe ideea că Nano este doar „o maşină ieftină“. Nano a fost proiectată pentru a fi maşina cu cele mai mici costuri de fabricare din lume. Prima versiune nu avea aer con­di­ţionat şi nici casetofon şi un singur ştergător de parbriz. Interiorul nu avea torpedou, iar scaunele îmbrăcate într-o pânză subţire nu se puteau regla.

Constructorul auto a constatat însă că cli­enţii indieni care încearcă să urce pe scara so­cială către clasa mijlocie îşi doresc maşini ief­tine, dar nu unele care şi par ieftine. În cele din urmă, ei sunt dispuşi să plătească mai mult pentru o maşină cu o imagine mai „pre­mium“.

Nano nu a avut priză nici la clienţii tineri care îşi căutau prima maşină. „Nu mi-a plăcut zgomotul motorului. Suna ca o ricşă moto­rizată“, spune Kuna Bahl, un vânzător de 28 de ani. El a cântărit achiziţionarea unui Nano în 2011, dar a optat pentru un Hyundai i10, simţitor mai scump, dar cu un motor mai puternic care făcea faţă la drumurile de munte din zona unde lucrează.

Tata încearcă acum să reinventeze Nano pentru a acapara o felie mai mare din segmentul tinerilor sub 35 de ani. Varianta cu toate dotările, precum sisteme audio cu patru boxe, torpedouri duble şi un interior refinisat, va costa circa 3.500 de dolari.

Nano a fost un pariu substanţial pentru grupul Tata, care a cheltuit aproape 400 milioane de dolari pentru a proiecta modelul. Alte sute de milioane s-au dus pe construcţia fabricii cu capacitatea să livreze 15.000 până la 20.000 de unităţi pe lună. Vânzările lunare nu au depăşit însă niciodată nivelul de 10.000 de unităţi, iar acum livrările se învârt în jurul cifrei de 2.500 de unităţi pe lună.

Pe piaţa indiană, vânzările tuturor măr­cilor Tata au scăzut cu 40% în septembrie faţă de anul anterior. Profitul companiei în al doi­lea trimestru din an a fost mai mic cu 23% în termeni anuali, în pofida unei performanţe mai bune venite tocmai din partea mărcilor de lux deţinute de grupul indian, Jaguar şi Land Rover.

Compania ar putea avea mari probleme dacă reinventarea nu îmbunătăţeşte vânzările mărcii-fanion Nano. Tata Motors a luat măsuri de reducere a capacităţii de producţie, inclusiv disponibilizări, iar alte reduceri de personal ar putea urma.

„Cred că ar fi imprudent să spunem că nu suntem îngrijoraţi. Chiar suntem“, a spus Ankush Arora, şeful diviziei de automobile a Tata. „Percepţia publicului se schimbă greu. Ne va lua ceva timp.“

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 16.10.2013