România la Târgul de Carte de la Göteborg/ de Ziarul de duminică

Între 26 şi 29 septembrie literatura română a fost în centrul atenţiei la Târgul de Carte de la Göteborg: 15 scriitori, 18 sociologi, politologi şi artişti din România, precum şi profesori de limbă română din Suedia, organizarea a 16 seminarii, 28 programe la stand şi 16 evenimente pe alte scene din cadrul târgului — acesta a fost palmaresul participării României ca ţară invitată de onoare la Târgul de Carte de la Göteborg. În cele patru zile ale târgului, standul României a fost vizitat de un număr de aprox. 22.000 de persoane. Multe dintre seminariile organizate de ICR Stockholm au avut loc cu sala plină.

Din statisticile primite de la organizatorii târgului reiese de asemenea faptul că gradul cel mai mare de ocupare l-au avut seminariile la care invitaţi au fost Mircea Cărtărescu, Norman Manea şi Varujan Vosganian, cu săli de 600 şi respectiv 300 de locuri: În mintea unui scriitor (Mircea Cărtărescu în dialog cu Sara Danius), Implicarea scriitorului în dezbaterea publică (discuţie între Björn Wiman, Mircea Cărtărescu, Norman Manea), A scrie despre şi sub oprimare (seminar cu Mircea Cărtărescu şi Sofi Oksanen), Destinul armenilor (Varujan Vosganian în dialog cu Ola Larsmo).
Programele româneşti din cadrul Târgului de Carte de la Göteborg au fost întâmpinate cu interes de presa suedeză, seminariile şi evenimentele la stand fiind urmate de numeroase interviuri acordate de participanţii români. Un număr de 152 menţiuni ample ale participării româneşti la târg, sub forma unor articole în presa scrisă, ale unor interviuri radio şi TV cu participanţii la programe şi organizatori, ale unor articole online în medii culturale, reprezintă rezultatul primei numărători după eveniment.

Scriitorii români cel mai mult menţionati de presa suedeză au fost Mircea Cărtărescu, cu un număr de 235 de apariţii în presa scrisă, şi Norman Manea, cu un număr de 190 de apariţii. De altfel Mircea Cărtărescu a fost şi scriitorul invitat de Târgul de Carte de la Göteborg pentru a susţine discursul de inaugurare a târgului, discurs publicat apoi de unul dintre cele mai mari cotidiene suedeze.
La ceremonia de deschidere a târgului şi la inaugurarea standului României au fost prezenţi şi Lilian Zamfiroiu, Preşedintele Institutului Cultural Român, precum şi Androulla Vassiliou, Comisarul European pentru Cultură, Educatie, Multilingvism, Tineret şi Sport. În acest context Comisarul European a făcut public numele celor 12 câştigători ai Premiului Uniunii Europene pentru Literatură. Scriitorul român distins cu acest premiu în 2013 este Ioana Pârvulescu, prezentă la Târgul de Carte prin intermediul ICR. Romanul distins cu Premiul Uniunii Europene pentru Literatură, Viaţa începe vineri, a fost publicat în traducere suedeză în 2012.
Menţionăm de asemenea faptul că rezidenţa de creaţie oferită de Târgul de Carte de la Göteborg, rezidenţă aflată la prima ediţie, i-a revenit anul acesta scriitorului şi criticului literar Marius Chivu. Autorul unui text despre literatura română contemporană în antologia Det sköna med skönlitteraturen 2: modernt och omodernt men samtida („Ce are frumos beletristica nr.2: modern sau nu, dar contemporan”) publicată de Academia Suedeză în 2012, Marius Chivu a participat anul trecut la atelierul de traduceri româno-suedez organizat de ICR Stockholm.
Anul 2013 a însemnat pentru literatura română în Suedia şi un număr de 11 titluri apărute în traducere suedeză. În total, 90 de titluri româneşti publicate în limba suedeză au fost puse în vânzare la standul României prin colaborarea cu anticariatul Spättans din Göteborg. În cele patru zile ale târgului, anticariatul a înregistrat vânzări de aproape 1.000 de exemplare. La târg, editurile suedeze care au publicat autori români au înregistrat de asemenea cifre de vânzări considerabile.

Un alt fenomen este apariţia numerelor tematice ale unor cunoscute reviste culturale. În numerele lor lansate în toamna acestui an publicaţiile Cora, Lyrikvännen, Författaren, 10tal, Avista dedică ample articole peisajului cultural românesc şi apreciază contribuţia ICR Stockholm la promovarea culturii române în spaţiul suedez.