Cel mai mare pericol pentru economia americană sunt politicienii de la Washington, care-şi blochează ţara cu conflicte şi incertitudine

Cel mai mare pericol pentru economia americană, cea mai mare din lume, sunt chiar politicienii americani, consideră mulţi executivi de companii şi economişti, iar dovada în acest sens este acordul greu obţinutm, pe ultima sută de metri, de Casa Albă cu opoziţia din Congres prin care s-a evitat doar pentru moment intrarea ţării în incapacitate de plată.

„Avem criză după criză după criză, iar situaţia are un efect coroziv asupra economiei. Dacă eşti om de afaceri, cum ai putea să-ţi faci planuri în acest mediu?”, se întreabă Greg Valliere, analist la Potomac Research Group, citat de agenţia Thomson Reuters.

Politicienii din Congres au votat miercuri deblocarea finanţării pentru guvern după o criză de mai mult de două săptămâni în care aproape două milioane de angajaţi ai statului au fost trimişi în concediu fără plată, şi au prelungit autoritatea de a se împrumuta a Trezoreriei evitând astfel intrarea ţării într-un default costisitor. Însă acordul asigură guvernului finanţare doar până pe 15 ianuarie, şi extinde capacitatea de îndatorare până pe 7 februarie. Înţelegerea, văzută ca o victorie de Casa Albă, nu face nimic pentru a rezolva disputele bugetare care au provocat criza.

„Cred cu tot mai mare convingere că motivul pentru care economia noastră nu poate trece într-o viteză mai mare este incertitudinea creată de Washington”, a spus Mark Zandi, economist şef al Moody's Analytics.

David Madden, analist la IG, avertizează că traderii se tem că Statele Unite vor fi retrogradate de Fitch, una dintre cele mai mari agenţii de rating din lume, care în urmă cu câteva zile a pus calificativul SUA sub supraveghere cu implicaţii negative. De la Fitch Statele Unite au încă rating maxim, scrie The Guardian. Singura agenţie mare care a retrogradat Statele Unite este Standard & Poor’s, iar aceasta s-a întâmplat în august 2011 tot din cauza unei crize a datoriilor. Atunci retrogradrea a provocat panică pe bursele de acţiuni.

Beijingul şi-a arătat colţii

În China, agenţiile de rating sunt mai tranşante, Dagong retrogradând cea mai mare economie a lumii. „De mult timp guvernul SUA îşi menţine solvabilitatea plătind datoriile vechi cu datorii noi, ceea ce măreşte constant vulnerabilitatea solvabilităţii guvernului federal. Astfel, guvernul continuă să se apropie de default, situaţie care nu poate fi rezolvată în viitorul apropiat”, se arată într-un comunicat al Dagong.

Cum agenţia nu este una mare, decizia nu va tulbura pieţele financiare, dar mesajul transmis de aceasta arată că Beijingul este îngrijorat de situaţia din SUA.

Pieţele financiare au penalizat rapid acordul convenit de politicenii americani, ieri, pe bursele asiatice dolarul depreciindu-se faţă de majoritatea monedelor importante.

În Europa, bursele au stat ieri în teritoriu negativ, iar în SUA principalii indici bursieri au deschis şedinţa în scădere.

Reuters pune scăderile pe seama traderilor care cântăresc pierderile cauzate de criză economiei. S&P a calculat aceste pierderi la 1,5 miliarde de dolari pe zi, ceea ce plasează la 24 miliarde de dolari pierderile totale.

De asemenea, incertitudinile privind blocarea guvernului au afectat încredrea în activele americane. În acest context, Richard Fisher, preşedintele Fed Dallas, a atenţionat că politicile bugetare „neglijente” ale ţării vor determina, probabil, Rezerva Federală să nu modifice politicile monetare luna aceasta, menţinând achiziţiile de obligaţiuni prin care stimulează economia, notează CNBC.

O economie încă bolnavă cu un şomaj cronic agravat de luptele politice

Ritmul de revenire al economiei americane după recesiunea din 2008-2009 este neobişnuit de lent. În timp ce PIB-ul este acum mai mare decât cel de dinaintea recesiunii, nivelul investiţiilor private este mai mic în raport cu 2007. De asemenea, afacerile angajează personal într-un ritm mai mic comparativ cu anii anteriori crizei economice.

După domolirea crizei financiare, Washingtonul a provocat şoc după şoc. Democraţii au implementat în 2010 reforme ample ale sistemului medical şi sectorului financiar care au modificat structura celor doi stâlpi ai economiei post-industriale americane. Nervozitatea populaţiei legată de legea sănătăţii a ajutat republicanii să preia controlul Camerei Reprezentanţilor în 2010, dând astfel startul unei ere cu lupte politice care au dus în repetate rânduri la blocaje privind veniturile şi cheltuielile. Criza datoriilor din 2011 şi ameninţarea defaultului au impus reduceri semnificative ale cheltuielilor pentru  apărare, pentru construirea autostrăzilor, cercetare  şi dezoltare şi altele pe care Congresul trebuie să le aprobe în fiecare an. Un alt acord bugetar convenit în ianuarie anul acesta după un alt conflict politic înclude majorări de taxe care au ajutat la diminuarea deficitului bugetar. Niciunul dintre acorduri nu a rezolvat problema finanţării sistemelor de pensii şi sănătate care reprezintă cele mai mari riscuri pentru sănătatea financiară pe termen lung a ţării. Eşecul în a reduce cheltuielile cu aceste programe şi în a găsi venituri în altă parte a forţat reduceri de cheltuieli la scară largă cu efecte începând cu luna martie. Aceşti paşi au ajutat la reducerea deficitului bugetar de la 8,7% din PIB în anul fiscal 2011 la 3,5% din PIB în actualul an fiscal. Preţul este însă mare. Macroeconomic Advisers a calculat că numărul angajaţilor ar fi acum mai mare cu 1,2 milioane dacă Congresul ar fi ţinut cheltuielile discreţionare la nivelurile din 2010. Firma estimează, de asemenea, că comportamentul haotic al guvernului a contribuit cu 900.000 la majorarea numărului persoanelor fără loc de muncă.

Zandi, econimistul şef al Moody's Analytics, a estimat că austeritatea a costat 2,25 milioane de locuri de muncă.