Chevron face un pas înapoi. Explorarea gazelor de şist din Pungeşti a fost suspendată. În joc sunt teoretic 550 mld. dolari

Autori: Roxana Petrescu , Teodor Istrate , Radu Bostan 17.10.2013

Gigantul american Chevron face un pas înapoi şi suspendă deocamdată activitatea privind explorarea gazelor de şist din Pungeşti (Vaslui), pe fondul protestelor localnicilor din zonă. Gazele de şist sunt un subiect care a început să prindă contur de circa doi ani de zile, dar tensiunile au escaladat în momentul în care Chevron chiar a adus în zona Vaslui utilajele pentru a începe lucrările la prima sondă de explorare. La Bucureşti, niciun oficial guvernamental nu a ieşit să susţină explorările cu toate că autorităţile au dat toate aprobările.



În urma tensiunilor, consilierii lo­cali din Pungeşti au decis or­ga­ni­zarea unui referendum local pri­vind interzicerea explo­rării şi ex­ploatării gazelor de şist în co­mu­nă, o dată posibilă fiind 24 noiem­brie, potrivit corespon­dentului Mediafax.

Comuna Pungeşti numără circa 3.800 de locuitori, dintre care 2.500 au drept de vot. Localitatea are 1.400 de case. Potrivit estimărilor lansate de ame­ri­canii de la Energy Information Ad­ministration, România ar avea rezerve de gaze de şist de 1.444 de miliard de me­tri cubi, ceea ce ar putea acoperi con­sumul naţional pentru peste 100 de ani. Va­loarea acestei re­zer­ve poate fi estimată la 550 de miliarde de dolari, luând în cacul preţul produţiei interne de la finalul anului 2018, atunci când piaţa gazelor va fi complet liberalizată. Rezultatul refe­ren­dumului de la Pungeşti va afecta toate exploa­tările de gaze de şist din România.

„Chevron poate confirma astăzi (joi - n. red.) suspendarea activităţii în Siliştea, comuna Pun­geşti. Prioritatea este să desfăşurăm activităţi într-un mod sigur şi responsabil faţă de mediul încon­jurător în conformitate cu acor­durile de mediu pe baza cărora operăm. Chevron îşi reiterează angaja­men­tul de a avea relaţii constructive şi pozitive cu co­munităţile unde îşi desfăşoară acti­vi­tatea“, spune compania americană.

Peste o sută de persoane din Siliştea (Vaslui) protestau ieri pentru a patra zi consecutiv în perimetrul unde Chevron ar urma să amplaseze o sondă de ex­plorare a gazelor de şist.

În cursul dimineţii de joi, societatea an­gajată de Chevron pentru amenajarea platformei pe care urmează să fie amplasată sonda de explorare a gazelor de şist şi-a retras din zonă cele două utilaje - un excavator şi un buldozer -, în huiduielile manifestanţilor.

Protestele localnicilor din Siliştea au început luni, când aproximativ 150 de per­soane au blocat parţial drumul ju­de­ţean care tranzitează comuna Pun­geşti de care aparţine satul Siliştea. Marţi, la proteste au fost prezenţi şi patru preoţi de la bisericile din comuna Pungeşti, toţi îmbrăcaţi în straie bisericeşti, iar în imediata vecinătate a parcelei deţinute de Chevron oamenii au instalat un cort sub care au dormit pe timpul nopţii.

Forajul de la Siliştea se execută în baza contractului de concesionare în­che­iat între ANRM şi Regal Petroleum PLC, aprobat prin Hotărârea de Guvern 2.283/2004. Ulterior, prin Ordinul ANRM nr. 25/3 noiembrie 2011 s-a aprobat transferul integral din drep­turile dobândite şi obligaţiile asumate prin acordul de concesiune pentru ex­plorare-dezvoltare-exploatare pe­tro­lieră în perimetrul V-2 Bârlad către SC Chevron România Explora­tion and Production SRL.

În afară de perimetrul din Vaslui, Chevron are din 2010 dreptul de a face lucrări de explorare, dezvoltare şi ex­ploa­tare în vederea indetificării resur­selor de gaze de şist pentru alte trei peri­metre situate la malul mării, în Vama Veche, Adamclisi şi Costineşti.

Cine este Chevron şi cine este şeful din România

Chevron Corporation este, după venituri, a patra companie petrolieră din lume. În 2012, compania a anunţat venituri de 242 miliarde de dolari şi un profit net de 26 miliarde de dolari. Chevron este cotată la bursa din New York, având o capitalizare de 230 mld. dolari.

Afacerea care astăzi se numeşte Chevron îşi are originile în Standard Oil, o companie înfiinţată în 1870 de industriaşul şi, ulterior, miliardarul John D. Rockefeller în statul Ohio, la acea vreme unul dintre principalele centre petroliere ale Statelor Unite. În anii 1880, Standard Oil ajunsese să controleze 90% din rafinăriile americane, cu o prezenţă extinsă în întreg teritoriul Statelor Unite.

În baza unei legi antitrust introduse în 1890, statul american a dat în judecată Standard Oil în 1909, iar Curtea Supremă a ordonat companiei să se divizeze în mai multe firme independente. Cele mai mari dintre firmele succesoare, Standard Oil Co. of New Jersey şi Standard Oil Co. of New York, şi-au continuat dezvoltarea de pe poziţii noi, devenind ulterior Exxon şi respectiv Mobil. În 1999, cele două s-au reunit din nou, formând ExxonMobil, cea mai mare companie petrolieră din lume.

Chevron provine din una dintre firmele mai mici rezultate din divizare, Standard Oil Co. of California (Socal). După 1911, compania s-a extins, ajungând rapid liderul pieţei din vestul Statelor Unite. Veniturile au depăşit nivelul de un miliard de dolari în 1951, 2 miliarde în 1961 şi au ajuns la aproape 6 miliarde în 1969.

La începutul anilor 1980, Socal deţinea 50 de rafinării cu o capacitate de producţie de 3 milioane de barili de petrol pe zi. În 1984, compania a preluat Gulf Oil, unul dintre principalii concurenţi din SUA, pentru 13,3 mld. dolari, tranzacţia fiind la acea vreme cea mai mare fuziune din istorie. Chevron, sub care compania vindea de mai multe decenii benzină în întreaga lume, a devenit oficial numele companiei. O nouă tranzacţie gigantică a urmat în 2000, când Chevron a cumpărat Texaco, alt succesor al afacerii lui Rockefeller, pentru 45 mld. dolari.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 18.10.2013