Franţa caută competitivitate prin depreciere şi acuză: Euro este prea scump, prea puternic şi prea german

Autor: Bogdan Cojocaru 23.10.2013

Franţa, unul dintre pilonii zonei euro, dar o ţară cu o economie cu o lipsă cronică de competitivitate, vrea ca moneda euro să fie depreciată pentru a face exporturile companiilor europene cu probleme mai ieftine şi deci mai competitive, pentru a fi create locuri de muncă şi pentru a reduce deficitele bugetare. Să fie aceasta soluţia? Deprecierea este o sabie cu două tăişuri.



Într-un interviu acordat cotidianului Le Parisien, ministrul francez al industriei Arnaud Montebourg spune că Banca Centrală Europeană ar trebui să facă ceea ce orice guvern face, să „ajusteze cursul de schimb în interesul nostru“.

„Euro este prea scump, prea puternic şi puţin prea german. Ar trebui să fie puţin mai italian, francez sau pur şi simplu mai european“, a afirmat ministrul.

El argumentează că o depreciere de 10% a euro în raport cu dolarul ar mări averea naţională a Franţei cu 1,2%, ar înfiinţa 120.000 de locuri de muncă şi ar reduce deficitul bugetar cu 12 miliarde de euro. Dacă deprecierea ar fi de 20%, numărul locurilor de muncă astfel create ar fi de 300.000, iar deficitul s-ar micşora cu o treime.

În privinţa efectelor unui euro mai slab, Montebourg ar putea avea dreptate, deoarece calculele lui au la bază estimări ale institutului naţional de statistică al Franţei. Însă ministrul a omis să spună că ar trebui trei ani pentru crearea locurilor de muncă şi apariţia creşterii înaintate de el, explică France Info.  Mecanismul prin care deprecierea euro ajută în aparenţă companiile franceze şi nu numai este simplu. Spre exemplu, după o depreciere de 10%, un cuptor cu microunde francez vândut în prezent cu 100 de euro în Canada, adică cu 137 de dolari, ar costa cu 15 dolari mai puţin. Exportatorul ar putea în aceste condiţii să-şi majoreze producţia, pe care ar vinde-o mai ieftin pentru importator. Aceasta ar însemna mai multă creştere şi mai multe locuri de muncă.

Al doilea tăiş al sabiei deprecierii

Montebourg nu a spus însă că deprecierea euro ar face ca materiile prime importate de companiile europene să fie inevitabil mai scumpe, cel de-al doilea tăiş al sabiei.

O consecinţă a unui euro mai slab va fi că preţul petrolului, al gazelor naturale şi al benzinei va creşte, iar Europa se confruntă deja cu un deficit de competitivitate în raport cu Statele Unite şi alţi mari exportatori din cauza energiei prea scumpe.

O companie care exportă uneori trebuie să importe produse intermediare. Un producător de maşini pe care le vinde în Brazilia va plăti mai mult pentru anvelopele pe care le cumpără din China.

În plus, Berlinul, centrul de putere din Eu­ropa, nu este interesat de un euro slab. Renault, producător francez de automobile, ar vinde mai mult în străinătate dacă euro

s-ar deprecia, dar Porsche şi BMW, celebre mărci germane, nu au niciun interes să-şi ieftinească maşinile deoarece acestea se vând bine. În sfârşit, Montebourg nu spune cum ar putea face ca euro să se deprecieze cu 10%. Mi­nistrul se plânge că Europa este „singura regiune din lume care, la cinci ani după criză, nu a revenit la creştere“.

Cât despre Franţa, aceasta se chinuie cu o rată a şomajului ridicată, de 11%, iar banca centrală estimează o creştere economică pentru al treilea trimestru de doar 0,1%. Încrederea populaţiei în economie şi guvern este la cote alarmante, iar producătorii auto, în special Peugeot-Citroën, au probleme mari pe o piaţă anemică.

 

Merkel vrea mai multă putere pentru CE

Cancelarul german Angela Merkel (foto), cel mai puternic politician al Europei, nu a pus apă în vinul austerităţii şi nici nu s-a schimbat după alegerile parlamentare pe care le-a câştigat. Potrivit publicaţiei germane Spiegel, Merkel şi ministrul său de finanţe Wolfgang Schäuble pregătesc un proiect de modificare a tratatelor europene care va mări puterea de constrângere a Comisiei Europene astfel încât aceasta să se asigure că statele din zona euro îşi respectă angajamentele bugetare.

 

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 24.10.2013