Ziarul Financiar a premiat la Iaşi campionii în business din Moldova

Autori: Adelina Mihai , Sorin Pâslaru 24.10.2013

Cinci din cele nouă firme premiate ieri la Iaşi în programul „Campioni români în business“ de către Ziarul Financiar, fondul de investiţii Enterprise Investors, BCR, firma de consultanţă PwC şi fundaţia Triple Helix, au fost din domeniul agrobusiness, ceea ce arată potenţialul acestui sector în regiunea de nord-est a ţării.



Aflat la cea de-a şasea ediţie, pro­gra­mul identifică companiile cele mai dinamice din trei regiuni ale ţării - Transilvania, Moldova şi Muntenia - şi le selectează pe cele cu cea mai mare creştere a cifrei de afaceri, a profitului şi a numărului de salariaţi în anul anterior. Pentru regiunea Moldova au fost premiate ieri nouă companii – trei la categoria firme cu cifre de afaceri cuprinse între 3 şi 15 milioane de euro, trei la categoria firme cu afaceri de peste 15 mil. euro şi trei premii speciale.

Programul selectează doar companiile deţinute de antreprenori, profitabile, cu peste 10 salariaţi şi înfiinţate înainte de 2011.

La categoria companii cu afaceri între 3 şi 15 mil. euro a fost premiată în Moldova firma  Killer SRL Suceava (procesare carne), care a avut o creştere cu 32% a cifrei de afaceri în 2012 faţă de 2011 (până la 51 mil. lei) şi un profit net de 3,6 mil. lei, în creştere cu 60% faţă de anul anterior. Au mai fost premiate la această categorie companiile Electric Plus Bacău (producţie şi montaj tâmplărie PVC), cu afaceri de 43 mil. lei în 2012, în creştere cu 56% faţă de 2011 şi Vanbet Vaslui (producţie ouă de consum), cu afaceri de 47 mil. lei, în creştere cu 49% faţă de anul anterior.

La categoria companii cu afaceri de peste 15 mil. euro au fost premiate companiile Dedeman Bacău (retail bricolaj), cu afaceri de 2,4 mld. lei în 2012, în creştere cu 20% faţă de 2011 şi profit de 298 mil. lei (Ă26% faţă de 2011). Au mai fost premiate la această categorie şi companiile Aerostar Bacău (197 mil. lei cifră de afaceri în 2012, Ă24% faţă de 2011- industria pentru aviaţie şi apărare) şi Mairon Galaţi (1,13 mld. lei, în creştere cu 29% faţă de 2011- producţie, procesare şi distribuţie produse metalurgice).

Premii speciale au fost acordate companiilor: Safir Vaslui – procesare şi distribuţie carne de pui, cifră de afaceri de 110 mil. lei în 2012 (Ă20% faţă de 2011), profit de 5,2 mil. lei (în creştere 52% faţă 2011) - pentru creştere profitabilă; Popasu Trebeş Bacău (comerţ cu cereale, afaceri de 345 mil. lei în 2012) pentru preluarea Pambac şi Rom Trading Company Iaşi - producător de carne de pasăre cu afaceri de 96 mil. lei, în creştere cu 26% faţă de anul anterior, pentru valoare adăugată în agricultură.

 
Industria alimentară, „campioană“ în rândul antreprenorilor din Moldova

Premiile „Campioni în business“  pentru regiunea Moldova  au fost acordate în cadrul unui eveniment organizat ieri la Iaşi, care a pornit de la tema de discuţie „Ce le lipseşte antreprenorilor români pentru a creşte: piaţa sau finanţarea?“.

Noutatea din acest an a companiilor din regiunea Moldovei deţinute de antreprenori locali o reprezintă evoluţia spectaculoasă a unor companii din industria alimentară, domeniu care în anii anteriori era „umbrit“ de afacerile antreprenorilor din construcţii şi imobiliare.

„Am observat o creştere semnificativă a agriculturii şi a industriei alimentare în rândul antreprenorilor din Moldova. E o piaţă în ascensiune şi România începe să folosească potenţialul pe care îl are. Toţi antreprenorii „campioni“ au făcut investiţii, au făcut rost de bani într-un fel sau altul în ultimul an. Ei au devenit suficient de bine utilaţi din punct de vedere tehnologic încât să poată accesa pieţe externe“, a spus Cristian Nacu, partener în cadrul fondului de investiţii Enterprise Investors.
Aceeaşi tendinţă a observat-o şi Vlad Vitcu, director corporate pe regiunea Moldova în cadrul BCR, care spune că există oraşe în Moldova unde antreprenorii au folosit finanţările europene pentru a-şi moderniza tehnologiile folosite.

„Pe zona de agrobusiness, rezultatele au fost foarte bune în regiunea Moldovei, sunt jucători foarte competitivi din această zonă, s-au adaptat, au adus tehnologie de ultimă oră, şi-au specializat oamenii, au împrumutat din know-how-ul ţărilor dezvoltate şi au reuşit“, a spus Vitcu.

Pe de altă parte însă, investiţiile în retehno­logizare nu sunt o garanţie a succesului în business pe viitor, dacă firmele nu continuă să investească şi în dezvoltarea echipelor care le folosesc şi în identificarea nevoilor de pe piaţă, au spus antreprenorii prezenţi la eveniment.

„Lecţia învăţată de mine în antreprenoriat este aceea că până nu ai o piaţă solidă pe care  să o fidelizezi, nu poţi construi. Am crezut că dacă am tehnologie de ultimă generaţie este suficient. Nu, este nevoie să corelezi şi cu cerinţele din piaţă, pentru că degeaba faci un produs minunat dacă nu ai cui să îl vinzi. Piaţa creează valoarea produsului, după care sunt oamenii“, a spus Doina Cepalis, directorul general al companiei care produce scaune auto pentru copii Te –Rox Prod (Paşcani).

Cine nu recunoaşte importanţa capitalului uman nu poate avea succes în afaceri, a spus Grigore Horoi, preşedintele Agricola Bacău.

„Dacă am putea da timpul înapoi, am fi decis să investim de mai demult în oameni. Din păcate, ne-am dat seama târziu, am început să investim în resursele umane de curând şi de-abia de-acum încolo aşteptăm rezultatele“, a spus Horoi, care conduce un grup de companii din industria cărnii de pui cu afaceri de peste 130 de milioane de euro anul trecut.

 

Pentru ca un fond de private equity să investească într-o companie antreprenorială, condiţia esenţială este să crească şi în perioade de criză, să aibă antreprenori şi echipe de management puternice.

Ne adaptăm activitatea la ceea ce oferă piaţa: dacă în trecut investeam în construcţii, IT şi retail, în prezent retailul a rămas atractiv. Avem o populaţie de 20 de milioane de locuitori, de aceea tot ceea ce înseamnă bunuri de larg consum reprezintă oportunitate de investiţii, la care se mai adaugă  investiţiile în servicii conexe din alte domenii, precum energia şi agricultura.

În anii trecuţi, în clasamentele noastre realizate pe regiunea Moldovei erau foarte multe companii din zona de construcţii şi real estate, dar acum nu prea mai sunt. Nu e o surpriză, având în vedere modul în care a evoluat piaţa construcţiilor. În schimb, am observat o creştere semnificativă a agriculturii şi a industriei alimentare. E o piaţă în ascensiune şi România începe să folosească potenţialul pe care îl are.

Avem performeri din toate judeţele Moldovei. În anii trecuţi erau foarte mulţi din zona Iaşiului, însă în prezent este o distribuţie uniformă.

De foarte multe ori, dezvoltarea unui business antreprenorial ţine de personalitatea celui care conduce acel business. Toţi antreprenorii „campioni“ au făcut investiţii, au făcut rost de bani într-un fel sau altul în ultimul an. Ei au devenit suficient de bine utilaţi din punct de vedere tehnologic încât să poată accesa pieţe externe. Observăm existenţa acestei dorinţe de retehnologizare.

În ultimul an, în Iaşi au fost companii care au reuşit să obţină performanţă peste media pe economie. Aici se gestionează cel mai mare portofoliu de credite la nivel de regiune din cadrul BCR, implicat în dezvoltarea afacerilor din agrobusiness, construcţii, comerţ şi servicii. Pe zona de agrobusiness rezultatele au fost foarte bune, sunt jucători foarte competitivi din această zonă, s-au adaptat, au adus tehnologie de ultimă oră, şi-au specializat oamenii, au împrumutat din know-how-ul ţărilor dezvoltate şi au reuşit.

Finanţăm  atât constructorii, cât şi autorităţile publice locale, iar ca linie strategică, vrem să dezvoltăm partea de finanţare a proiectelor pe fonduri europene.

Guvernanţa corporativă pare o sintagmă criptică, dar este esenţială, pentru că generează credibilitate. În momentul în care vrea să acceseze o finanţare, e foarte important ca antreprenorul să dovedească că a crescut o echipă puternică. Guvernanţa corporativă asigură ca trecutul să se multiplice, să se extrapoleze pozitiv pentru viitor.

Într-adevăr, să ai un consiliu de administraţie format din profesionişti generează costuri suplimentare, însă expertiza lor poate aduce dezvoltare a businessului în viitor.

În cadrul BCR Pensii, gestionăm un fond de 800 – 900 de milioane de lei, banii a jumătate de milion de români care se vor pensiona. Este importantă gestiunea banilor viitorilor pensionari, de aceea selecţia companiilor în care se investeşte trebuie făcută foarte atent. Ca să putem să creştem, să trăim mai bine, avem nevoie de finanţare, iar faptul că a crescut volumul creditelor în moneda naţională este încurajator.

Listarea Romgaz se discuta de 10 ani, iar faptul că acum am reuşit să listăm această companie reprezintă un moment crucial pentru România. Iar ceea ce facem acum vom fructifica peste 5- 10 ani. Nivelul pieţei de capial actual este determinat de ceea ce nu s-a făcut în urmă cu 5-10 ani. Listarea Hidroelectrica de anul viitor va fi de asemenea un moment important.
 

Faţă de anul precedent, antreprenorul român este foarte implicat în business şi mult mai încrezător. Antreprenorul român nu mai vorbeşte despre criză, nu mai pronunţă acest cuvânt, este un businessman adaptat la modul în care trăieşte. Nu mai este preocupat atât de mult de sursele de finanţare, ci de profesionalizarea afacerii.

Trebuie să aliniem şi învăţământul la piaţa antreprenorilor, la nevoile lor. Suntem într-un oraş (Iaşi-n.red.) care este centru universitar, dar în care antreprenorii găsesc cu greu oameni pe care să îi angajeze.

Credibilitatea, profesionalizarea afacerii şi guvernanţa corporativă sunt conceptele pe care antreprenorii au început să le vadă, să îşi dea seama că au nevoie de aşa ceva în companii pentru a ajunge să îşi distribuie bunurile în afara României.

În ultimele două săptămâni, din şapte antreprenori cu care m-am văzut, şase au vorbit de faptul că vor să exporte, şi nu cu 1% (care înseamnă de fapt o testare a pieţei), ci de două cifre. Însă pentru ca acest lucru să se întâmple trebuie întărită credibilitatea internă şi externă. Antreprenorul român a devenit conştient că nu poate fi un „one man show“.
 

Relaţia dintre antreprenori şi patriotism trebuie înţeleasă de către autorităţile din România. Noi, antreprenorii, ne ocupăm de business şi viziunea noastră este aceea de a face afaceri pentru că ne place acest lucru, ne simţim angajaţi social prin ceea ce facem, dar ceea ce fac împreună cu echipa mea nu fac din dorinţa de a fi recunoscuţi ca patrioţi. De aceea, în opinia mea, a crea valoare adăugată în economie şi a exporta ar trebui să fie recunoscut de către autorităţi drept un gest de patriotism.

Măsura succesului într-o companie este feedbackul venit de la oamenii cu care lucrezi.

Experienţa în antreprenoriat m-a învăţat că cea mai mare pierdere nu este să greşim, ci să nu învăţăm nimic din ceea ce greşim.

Una dintre lecţiile învăţate de-a lungul timpului, care poate fi interpretată ca un sfat pentru alţi antreprenori, este să nu te bucuri niciodată de banii câştigaţi uşor. Banii mulţi câştigaţi uşor sunt cheia insuccesului unei afaceri, pentru că ei vor fi imediat pierduţi.
 

Există o nevoie enormă de a scoate în faţă oamenii care fac lucruri, care şi-au păstrat  optimismul şi în perioade dificile. Scopul cel mai important al acestor întâlniri din cadrul proiectului „Campioni în business“ îl reprezintă oportunitatea de a-i vedea la faţă pe cei care au reuşit să ajungă aici.

Avem o mulţime de oameni care lucrează în corporaţii şi care au atitutudine antreprenorială. Ne dorim ca cei care au reuşit să facă lucruri să fie un exemplu pentru mediul privat, atât pentru antreprenori, cât şi pentru cei din zona corporate.
 

Suntem furioşi când antreprenorul român nu este pus pe aceeaşi poziţie cu antreprenorul străin. Compania mea exportă în 60 de ţări şi are 1.000 de angajaţi.
Este o dovadă de patriotism dacă cumperi o fabrică bine poziţionată şi nu vrei să o faci mall. Fabrica mea a fost dorită pentru a fi transformată într-un mare magazin de retail. Exemplul companiei noastre arată că se poate dezvolta o afacere în plină criză.

Lecţia învăţată de mine în antreprenoriat este aceea că până nu ai o piaţă solidă pe care  să o fidelizezi, nu poţi construi. Am crezut că dacă am tehnologie de ultimă generaţie este suficient. Nu, este nevoie să corelezi şi cu cerinţele din piaţă, pentru că degeaba faci un produs minunat dacă nu ai cui să îl vinzi. Piaţa creează valoarea produsului, după care sunt oamenii.

O altă dovadă de patriotism în antreprenoriat este aceea că antreprenorii nu activeză în criză pe o piaţă aflată în expansiune, de aceea atunci când  vor să creeze plusvaloare trebuie să iasă din această competiţie un alt jucător. Trebuie să vezi cum îi poţi ataca în aşa fel încât să cucereşti piaţa. Noi am închis o companie competitoare în Italia.
 

Cine nu recunoaşte importanţa capitalului uman nu poate avea succes. Dacă am da timpul înapoi, unele lucruri le-am face mai bine decât le-am făcut. Perioada de criză ne-a făcut să fim mai înţelepţi, să ne păstrăm entuziasmul şi să transmitem acest lucru şi echipelor pe care le coordonăm. Poate că dacă am schimba ceva în trecut, am fi decis să investim de mai demult în oameni. Din păcate, ne-am dat seama târziu, am început să investim în resursele umane de curând şi de-abia de-acum încolo aşteptăm rezultatele.

Ca sfaturi pentru cei care vor să intre în antreprenoriat aş menţiona să nu înceapă o afacere până nu identifică nevoia din piaţă şi să aibă puterea de a recunoaşte greşelile şi de a încerca să le repare la timp.

Am avut 2- 3 colegi din top management care, în criză, şi-au declarat incapacitatea de a face faţă problemelor şi m-au anunţat că îşi dau demisia. Atunci a trebuit să creez ceva care să dea încredere în viitor. Şi aşa a început proiectul 3.000. Până atunci, se vindeau câte 1.600 de tone de carne pe lună, iar prin acest proiect ţinta era de 3.000 de tone pe lună.

Am decis să dezvoltăm reţeaua proprie de magazine, convins că nu va dispărea comerţul de proximitate, ci doar îşi va schimba structura. Am investit în proiect, am luat consultant extern, ne-am extins de la 30 la 70 de magazine, dar la finalul anului ne-am declarat învinşi. Magazinele de proximitate intră în competiţie directă cu buticurile, care odată cu creşterea TVA au „proliferat“ în materie de economie neagră, iar eu cred că jumătate din comerţul făcut în astfel de unităţi este prin evaziune. Am început restructurarea în cadrul acestui proiect, iar acum încă lucrăm la eficientizare.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 25.10.2013