Investiţiile au fost sacrificate din nou ca să fie respectată ţinta de deficit promisă FMI

Ministerul Finanţelor a sacrificat din nou investiţiile pentru a se încadra în ţinta de deficit bugetar agreată cu partenerii externi pentru primele nouă luni, în condiţiile în care ritmul de creştere a veniturilor bugetare a fost la jumătate faţă de creşterea anuală bugetată, încasările nereuşind să ţină pasul cu ascensiunea cheltuielilor.

Deşi veniturile bugetare aveau o rată anticipată de creştere de 8,4% în 2013 faţă de 2012, acestea au crescut cu doar 4,5% an la an în decursul primelor nouă luni ale anului, evoluţia încasărilor reflectând doar parţial ascensiunea economiei. Ritmul de creştere a cheltuielilor totale a fost de aproape 5%.

Deficitul bugetar a ajuns după nouă luni la 8,1 mld. lei, respectiv 1,3% din PIB, în limitele ţin­te­lor stabilite. Ţinta de deficit stabilită cu FMI pen­tru finalul lunii septembrie a fost de 9,1 mld. lei.

Estimarea optimistă a veniturilor în acest an şi lipsa de progrese în eradicarea evaziunii fiscale au făcut ca încasările bugetare să fie cu 3,8 mld. de lei sub program, motiv pentru care a doua rectificare bugetară va fi negativă, toate ministerele urmând să aibă mai puţini bani.

Evoluţia nefavorabilă a încasărilor bugetare este şi motivul pentru care premierul i-a cerut ministrului finanţelor să facă o simulare de creştere a cotei unice de la 16% la 22%, dar şi o re­du­cere a TVA, de la 24% la 22%. Însă o majo­rare a taxelor va afecta economia, care nu şi-a revenit după cinci ani de criză.

Reducerea cheltuielilor cu investiţiile a devenit o soluţie „panaceu“ pentru autorităţi. Majo­ritatea ţintelor de deficit bugetar agreate cu FMI au fost atinse prin sacrificarea investiţiilor, deşi analiştii au repetat în ultimii ani că neglijarea cheltuielilor cu investiţiile, în special în infrastruc­tură, a lovit direct în capacitatea de re­dresare a economiei. În septembrie cheltuielile de capital înregistrau o scădere de 23,5% faţă de aceeaşi lună din 2012, iar pe ansamblul primelor nouă luni declinul este de aproape 11%. Cheltuielile totale pentru investiţii, care includ, pe lângă cheltuielile de capital, şi cheltuielile aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost de 19,4 mld. lei (3,1% din PIB).

Cheltuielile de personal şi cheltuielile cu bunuri şi servicii şi-au continuat creşterea în primele nouă luni ale anului, avansând cu 14,7% şi, respectiv, 12%.

Creşterea cheltuielilor de per­sonal se datorează reîntregirii salariilor perso­na­lu­lui bugetar, iar avansul cheltuielilor cu bunuri şi servicii este consecinţa accelerării procesului de achitare a arieratelor de către autorităţile locale şi a plăţilor din fondul naţional de sănătate, după cum au explicat în mod repetat Finanţele.

Anul trecut deficitul bugetar s-a încadrat la limită în ţinta agreată cu partenerii externi de 3% din PIB pe metodologia europeană (ESA 95), nivelul deficitului fiind revizuit în creştere de la 2,86% la 2,97% din PIB, ca urmare a includerii impactului companiilor de stat.
 

Veniturile din taxe ale Germaniei ar putea creşte în acest an peste aşteptări

• Veniturile din taxe ale Germaniei vor creşte, probabil, mai puternic decât estimează autorităţile atât în acest an, cât şi în perioada următoare, iar până în 2018 încasările suplimentare ar putea totaliza până la 100 de miliarde de euro, potrivit Frankfurter Allgemeine Zeitung, citat ieri de Reuters.

• Veniturile din taxe, susţinute de evoluţia de pe piaţa muncii, ar putea fi cu mai mult de 3% peste nivelul de anul trecut, când s-au situat la circa 600 mld. euro.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 28.10.2013