Ruşanu, ASF: Consultanţii de la Romgaz au evaluat greşit oferta, uitându-se mai mult după interesele lor, nu după cele ale vânzătorului (statul), care îi plăteşte

Autori: Cristian Hostiuc , Andrei Chirileasa 03.11.2013

Dan Radu Ruşanu, pre­şe­din­te­le ASF, Autoritatea de Su­pra­veghere Finan­ciară, sus­ţi­ne că cei care s-au ocupat de intermedierea vân­zării a 15% din Romgaz (banca americană Gold­man Sachs, Erste, Raiffeisen şi BCR - n. red.) s-au gândit mai mult la interesele lor în tranzacţie şi mai puţin la cele ale vânză­torului - statul român - cel care i-a angajat şi îi plăteşte pentru a obţine cel mai bun preţ.

Evaluarea total greşită din partea consultanţilor a interesului şi capacităţii pieţei interne de a absorbi această ofer­tă de acţiuni, cea mai mare din istoria României, evaluare acceptată de către vânzător prin departamentul de energie prin ministrul Constantin Niţă, şi di­rec­ţia de privatizări (condusă de Gabriel Dumitraşcu), a pus Guvernul în postura să scadă preţul înainte de ofertă de la 600 mil. euro pentru 15% din acţiuni la 386 mil. euro (1,7 mld. lei) cât s-a obţinut în final.

„Dar atunci când este un consultant plătit de statul român, el trebuie să maximizeze profitul tuturor părţilor implicate – inclusiv emitentul, căruia trebuie să îi ofere un interval de preţ cât mai mare pe măsura a ceea ce este dispusă piaţa să plătească. Un consultant care nu maximizează în primul rând profitul clientului său poate fi privit ca un consultant mai puţin serios. Mi-aş dori ca, pe viitor, statul român să apeleze la cei mai serioşi consultanţi, repet interesaţi în principal de maximizarea veniturilor emitentului şi ţinând cont în egală măsură de interesul pe care o acţiune precum cea a Rom­gaz ar putea să îl suscite în piaţă. Sub­es­ti­marea pieţei locale a fost un lucru gre­şit“, a spus Ruşanu vineri după-amiază într-un interviu pentru ZF la câteva ore după ce ministrul Niţă şi directorul Gabriel Dumitraşcu au anunţat „succesul ofertei Romgaz“ şi preţul final.

„Păi când ai economisire de peste 46 miliarde de euro (în România) chiar credeţi că în cazul unei societăţi ca Romgaz îi este greu să tragă 600 milioane de euro? Aceasta a fost cifra iniţială estimată de Guvrern ce urma să fie obţinută. Dar am observat că emitentul şi consultantul au coborât această dorinţă iniţială, pentru că preţul de ofertă a fost departe de prima estimare“, a menţionat Ruşanu.

Întrebaţi de ce nu au stabilit un interval de preţ mai mare pentru vânzarea acţiunilor Romgaz, oficialii Depar­ta­men­tului pentru Energie au răspuns că preţul propus de consultanţi a fost şi mai mic. „Sigur că mi-aş fi dorit să luăm vreo jumătate de miliard de euro, pentru că Romgaz e o companie valoroasă, de viitor, dar consultantul, care a făcut oferta, a venit cu un interval de preţ şi mai mic. Înainte de a vota preţul în Guvern echipa noastră a negociat cu consultanţii până la 7 dimineaţa pentru a urca pre­ţul“, a declarat ministrul energiei Con­stantin Niţă, vineri, în conferinţa în care a prezentat rezultatul ofertei Romgaz.


Citiţi pe larg interviul cu cu Dan Radu Ruşanu, preşedintele ASF pe www.zfcorporate.ro
 

La o ofertă de 57,8 milioane de acţiuni Romgaz, repre­zentând 15% din ca­pi­talul companiei, cererea totală (retail şi investitori institu­ţionali) a fost de şapte ori mai mare. Pe tranşa de retail (care a luat 20% din totalul acţiunilor oferite) cererea a fost chiar de 17 ori mai mare, „micii in­ves­titori“ punând în joc 4,9 miliarde de lei (1,1 mld. euro), bani care ar fi putut acoperi chiar toată oferta.

De asemenea, Ruşanu susţine că consultantul şi intermediarii ofertei au făcut presiuni la ASF pentru a se aloca cât mai mult din ofertă la Londra (prin GDR-uri) în detrimentul pieţei bur­siere de la Bucureşti.

„Consultantul şi intermediarii au făcut demersuri către ASF care ar fi putut fi interpretate ca presiuni de către ASF în sensul eliminării limitei de două treimi pentru GDR pentru pia­ţa secundară (n.red. - consultanţii vo­iau ca toată oferta să meargă la Londra, nu doar două treimi din acţiuni)“, a menţionat el.

Romgaz este considerată „perla co­roanei“, respectiv cea mai mare şi pro­fitabilă companie pe care o mai con­trolează statul. La preţul de vân­za­re din ofertă (30 lei/acţiune), evaluarea acestei companii, care deţine jumătate din rezervele de gaze ale României, este de 11,6 miliarde de lei (2,6 mld. euro).

Echipa care a intermediat această ofertă (brokeri, consultanţi, avocaţi, adică Goldman Sachs, Erste, Raiffei­sen Capital & Investment, BCR, Clif­ford Chance) vor încasa 7,56 milioane de euro.

Dacă Erste şi Raiffeisen au inves­ti­ţii puternice în România, deţinând pri­ma, respectiv a cincea bancă, Goldman Sachs, care este cea mai in­fluentă dar şi cea mai detestată bancă americană, nu este un investitor pe termen lung, inte­re­sele sale fiind doar punctuale, res­pec­tiv mandate de vânzare a pache­te­lor statului la pri­vatizare. Acum 15 ani, Goldman Sachs a lucrat de partea statului ro­mân în vânzarea pachetului majoritar de la Romtelecom către grupul elen OTE. România este acoperită de Goldman din biroul de la Varşovia şi de la Londra.

Bancherii de la Goldman sunt recunoscuţi prin faptul că îşi impun punctul de vedere, având în spate atât bani, cât şi una dintre cele mai bune reţele de relaţii din lume, putând ajunge practic să deschidă orice uşă, la cel mai înalt nivel.

Odată cu venirea crizei, când tranzacţiile la nivel mondial au scăzut foarte mult, Goldman Sachs şi-a îndreptat interesul şi spre zone mai periferice, cum ar fi România, dar aici preferă să se implice în tranzacţiile mari. Probabil că anul viitor bancherii de la Goldman vor licita şi pentru privatizarea Hidroelectrica.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 04.11.2013