Guvernul extrage din economie peste 600 mil. € prin noile taxe pe benzină şi activele companiilor

Autori: Claudia Medrega , Roxana Petrescu , Adelina Mihai 05.11.2013

Analiştii spun că noile „dijme“ care vor fi aplicate în 2014 vor afecta indirect şi populaţia, lăsând mai puţini bani în buzunare



Noua taxă pe combustibili va aduce la buget 500 milioane de euro, iar taxa pe proprietate pentru construcţiile speciale va strânge 100 mil. euro. Majorările de accize şi redevenţe sau noile taxe pe proprietate sunt certe pentru 2014,  în timp ce reducerea CAS - cea mai importantă măsură pentru economie pe care autorităţile ar putea să o aplice anul viitor şi care reprezintă şi un angajament politic asumat în numele Gu­vernului şi al coaliţiei de guvernare  - este „în ceaţă“, lipsindu-i susţinerea FMI.

„Este cel mai simplu mod de a strânge bani pe termen scurt, dar nu este şi cea mai bună variantă. Birocratic este cel mai simplu. Scumpirile se vor vedea însă în inflaţie pentru că scumpirea carburanţilor va genera un efect în lanţ. Mai departe, banii care rămân la consumatori sunt mai puţini. Normal ar fi fost să reducă evaziunea fiscală din acest domeniu“, spune Dragoş Cabat, analist financiar.

Statul ar putea colecta anul viitor circa 500 mil. euro din taxarea suplimentară a carburanţilor cu 7 cenţi pe litru. Aceeaşi sumă ar fi fost încasată de stat dacă TVA s-ar fi majorat peste noapte de la 24% la 25% sau dacă impozitul pe profit ar fi crescut cu un punct procentual de la 16% la 17%. Rămân o serie de întrebări neelucidate despre această nouă „dijmă“ pe care până la urmă o va suporta consumatorul final.

Mai mult, guvernul va introduce şi plata impozitului pe proprietate pentru construcţiile speciale, exceptate până în prezent, cum ar fi reţelele electrice, centralele eoliene, hidrocentralele, sondele de petrol şi gaze sau platformele de foraj marin, dar impactul este incert. Guvernul se aşteaptă să încaseze 500 mil.  lei (100 mil. euro) prin impozitarea construcţiilor speciale.

Andrea Schaechter, şefa misiunii FMI, a recunoscut că România are o povară fiscală mare pe muncă şi a spus că reducerea CAS ar susţine economia românească şi piaţa muncii, dar crede că momentul nu este potrivit, fiind necesară, în plus, o analiză foarte atentă. Impactul unei reduceri a CAS cu 5% din iulie 2014 ar fi de circa 2 mld. lei. FMI şi Comisia Europeană cred că economia va creşte anul viitor cu peste 2%, datorită redresării cererii interne. Creşterea salariului minim, a pensiilor şi a salariilor unor categorii de bugetari va contribui în 2014 la furnizarea de resurse suplimentare pentru consum şi, implicit, pentru creşterea PIB, în viziunea FMI.

Majorarea salariului minim pe economie de la 800 de lei brut pe lună (cât este în prezent) la 900 de lei brut pe lună (valoarea la care va ajunge anul viitor, în două etape de majorare) va conduce la o creştere a încasărilor din contribuţii sociale la buget cu peste 500 mil. lei (100 mil. euro).

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 06.11.2013