Teatru fără frontiere. De la Graz la Parma, via Cluj-Napoca/ de Radu Constantinescu

Iată o coproducţie teatrală 100 % europeană. Ideea de bază şi coordonarea generală a proiectului aparţine companiei budapestane Sputnik Shipping, regizorul este Viktor Bodo, iar nucleul său este format din actori ai teatrelor din Ungaria. Lor li s-au alăturat, pe rând, artişti din Austria, Germania, România şi Italia, atunci când reprezentaţia a avut loc în ţările respective. Aşadar, pe parcursul acestui an, începând din ianuarie la Graz, continuând la Mainz, Budapesta, Leipzig, Cluj-Napoca şi terminând în decembrie la Parma, un spectacol de teatru face turul continentului cu un mesaj înscris în chiar titlul său: „ Social Error. Last man in…”

Spectacolul este unul eminamente politic. Punctul de pornire al proiectului l-a constituit întrebarea pe care, cu siguranţă, ne-am adresat-o nouă înşine de atâtea ori: de ce oamenii nu pot crea o formă socială în care majoritatea să poată trăi fericiţi ? De ce suntem martorii atâtor erori sociale – sărăcie, inechitate, nedreptate, violenţă, jocuri politice, represiuni poliţieneşti, xenofobie ?  Câtă dreptate a avut Orwell, spun scenariştii, definind totalitarismul cu aproape un secol în urmă în felul următor: „războiul este pace, libertatea este sclavie, ignoranţa este putere”… Proiecţiile video derulate pe ecranul din fundalul scenei consacrate temei „social error” ( războaie sângeroase, mitinguri, manifestaţii), jocurile de lumini agresive, ambianţa sonoră tumultuoasă potenţează senzaţia de nelinişte şi teamă pe care o generează întreaga reprezentaţie. „Eu doresc doar să pun întrebări (de pildă, ce putem face pentru o lume mai bună ? ), nu şi să formulez răspunsuri, spune Viktor Bodo, deoarece problemele sunt comune la nivel european. Vreau să declanşez reacţii, să determin implicare, să anulez apatia contemporanilor noştri care s-au săturat de politică.” Oricum, dincolo de opţiunile politice personale, spectacolul nu a lăsat indiferent pe nimeni, fapt confirmat de reacţiile spectatorilor clujeni pe parcursul celor doua recente reprezentaţii.                                                                            

Cea mai mare parte a repetiţiilor s-au desfăşurat la Budapesta, în toamna anului 2012 şi la începutul lui 2013. Premiera absolută a avut loc la Graz, în Austria, în data de 19 ianuarie. A urmat turneul de care aminteam mai sus, fiecare teatru găzduind o nouă premieră şi propunând propriilor spectatori o reprezentaţie diferită de cele anterioare.

 După spectacolul clujean realizat în parteneriat cu Teatrul Maghiar de Stat din localitate, l-am întrebat pe Viktor Bodo prin ce se deosebesc cele cinci variante de până acum, prezentate succesiv în cinci oraşe europene. „Există un scenariu mai mult sau mai puţin fix, mi-a explicat acesta, o dramaturgie de bază, căreia i se adaugă elemente specifice locale. Modalitatea de pregătire a fiecărei premiere este identică: în fiecare teatru se repetă intens timp de 3-4 zile, perioadă în care actorii localnici, emigranţii – conform scenariului, intră în rolurile care le sunt rezervate. Punem la punct coregrafia, mişcarea scenică, anticipăm improvizaţiile în echipă. Într-un cuvânt, construim împreună reprezentaţia din punct de vedere tehnic.”

Strict formal, aceasta utilizează elementele unui reality-show, ale unui joc de societate strategic şi ale unui experiment socio-psihologic. Scenariul de bază conţine fragmente de acţiuni şi reguli de joc, spectacolul fiind în proporţie de 50 % improvizaţie cu reguli fixe şi cu timp limitat, cealaltă jumătate fiind scenele stabilite şi repetate. Regulile sunt aparent simple, dar cer un profesionalism desăvârşit şi presupun un limbaj teatral gestual expresiv, dezinvolt, convingător. Artiştii Teatrului Maghiar din Cluj şi cei din Budapesta au conlucrat ca o echipă îndelung rodată, realizând o performanţă artistică de excepţie şi aducând în faţa iubitorilor de teatru unul din cele mai emoţionante spectacole ale stagiunii.