Când am putea circula pe viitorul pasaj de la Domneşti de pe Centura Capitalei. “Bucureştiul a început lucrările”

Autor: Bogdan Alecu 17.11.2013

Primăria Capitalei alături de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri a demarat încă din 2009 proiectul construcţiei unui sens giratoriu suspendat peste Centura Capitalei, în dreptul intersecţiei dintre Prelungirea Ghencea şi drumul spre Domneşti, dar lucrările la acest pasaj nu au demarat nici după vizita pe teren a premierului Victor Ponta alături de primarul general Sorin Oprescu în luna august a acestui an.

“Pe partea stângă la Prelungire Ghencea sunt 32 de străzi. Acum se lucrează pe ultimele două. Am găsit soluţia pentru a muta apa şi canalizarea, avem racordul făcut. Dar nu pornim acum lucrările deoarece vine iarna. La anul vom lărgi Prelungirea Ghencea până la limita administrativă dar lucrările la pod depind de Ministerul Marilor Proiecte, nu de Capitală”, a declarat Sorin Oprescu.

Pe site-ul Consiliului Judeţean Ilfov proiectul pasajului suprateran de pe Centura Capitalei este publicat încă din 2011, dar pe site-ul CNADNR nu poate fi găsit.

În luna august, odată cu vizita premierului Ponta alături de ministrul marilor proiecte Dan Şova pe Centura Capitalei se anunţa că lucrările la construcţia noului pasaj supra­teran care va avea o lungime de peste 500 de metri ar putea demara în toamna acestui an, pentru a fi terminate în următorii doi ani, dar lucrările încă nu au demarat. Dan Şove declara la acea vreme că licitaţia poate fi realizată în toamnă, în următoarele două luni, după care se pornesc lu­crările dacă nu există contestaţii. Termenul de execuţie este de 24 de luni, şase luni pro­iec­ta­re după care execuţia.

Pentru construcţia proiectului, care se află atât în Bucureşti cât şi în judeţul Ilfov, trebuia rezolvate probleme legislative. Mai mult, potrivit aceloraşi oficiali din cadrul primăriei Capitalei, construcţia podului fără a lărgi Prelungirea Ghencea nu ar face decât să mute blocajul în Capitală, deoarece infrastructura existentă nu poate prelua traficul suplimentar.

„Proiectul este evaluat la 27-28 mil. euro pentru sensul giratoriu suspendat pentru Dom­neşti şi Prelungirea Ghencea de acum patru ani. Plus investiţiile în lărgirea Prelungirii Ghen­cea.

Potrivit site-ului CNADNR, pe Centura de Sud a Capitalei ar fi trebuit deja demarate încă din 2012 lucrările la lărgirea la două benzi pe sens a drumului, însă până în prezent lucrările nu au început.

Situaţia actuală a Centurii de Sud a Capitalei, cu o bandă pe sens şi fără un pasaj suprateran la Domneşti care să fluidizeze traficul, îi costă pe transportatori în medie un milion de euro pe zi, potrivit oficialilor industriei de profil.

Pentru a traversa intersecţia Centurii Ca­pitalei cu Prelungirea Ghencea un camion trebuie să aştepte în coloană aproape o oră sau chiar două. Costurile de operare cât timp aşteaptă în coloană pot urca până la 200 de euro, după care sunt cheltuieli indirecte, de oportunitate. Firma de transport poate pierde un contract pentru că nu ajunge camionul la timp cu marfa, sau penalităţi în cazul în care nu se livrează la o anumită oră, iar penalităţile pot ajunge de la câteva mii la zeci de mii de euro pe oră. Pe Centură trec zilnic aproape 140.000 de ve­hicule pe acest segment de drum, iar dintre acestea, aproape 20% sunt vehicule comer­cia­le, potrivit datelor Uniunii Naţionale a Transportatorilor Rutieri (UNTRR).

În acest an Centura Capi­talei a primit doar 41 mil. euro, adică 3% din bugetul CNADNR, şi niciun kilometru în plus de drum reabilitat. Cu toate că este printre cele mai aglomerate drumuri din România, centura nu a reprezentat o prioritate pentru guvernele din ultimii ani, în condiţiile în care drumuri de agre­ment precum Transalpina DN67C Ben­geşti-Sebeş sau DN2D Focşani-Ojdula, care fie sunt deschise doar câteva luni pe an, fie au un trafic de maşini foarte redus, au primit aproape 500 mil. euro de la buget.

Dacă centura Capitalei a rămas în ultimii ani într-un con de umbră, în ciuda faptului că este o şosea de importanţă majoră pentru toţi cei care tranzitează Bucureştiul, statul se gân­deş­te în prezent să construiască în conce­siu­ne un inel de centură în sudul Capitalei, care prac­tic ar urma să dubleze actuala centură oco­litoa­re. Inelul de centură sud ar urma să aibă 48 de kilometri, iar valoarea estimată a contractului se ridică la circa două miliarde de euro, atât pentru construirea şoselei, cât şi pentru operarea şi întreţinerea autostrăzilor A1 Bucureşti-Piteşti şi A2 Bucureşti-Constanţa.