Statul a tras pe dreapta autostrada Sibiu-Piteşti. Transportatorii spun că "este o mare greşeală. Valea Oltului este o << vale a morţii>>"

Din ce în ce mai mulţi guvernanţi sau şefi de instituţii publice au început să susţină în ultima perioadă ideea unei autostrăzi care să lege Sibiu de Braşov şi mai departe de Bucureşti, în detrimentul uneia care să înceapă la Sibiu, să se continue la Piteşti şi mai departe spre Bucureşti.

După directorul CNADNR, Narcis Neaga, şi ministrul marilor proiecte de infrastructură, Dan Şova, un alt ministru spune că va exista o autostradă Sibiu-Braşov-Bacău, dar şi una între Sibiu şi Piteşti, menţionând că, în opinia sa, este posibil ca cea dintre Sibiu şi Braşov să fie construită prima. "Este posibil ca prima să fie Sibiu-Braşov. Este posibil. Nu vă poate da nimeni un răspuns acum, pentru că aceste lucruri se negociază şi cu Comisia Europeană, pentru că este vorba despre traseele de transport european. Este o anumită parte din Europa care doreşte ca prima să înceapă Sibiu-Piteşti şi există şi o altă părere, ca prima să fie Sibiu-Braşov", a spus Dragnea în cadrul emisiunii “După 20 de ani” de la ProTV. Întrebat care este părerea sa, vicepremierul a răspuns: "A mea ar fi Sibiu-Braşov. Nu ştiu cât va conta", potrivit Mediafax.

Autostrada Sibiu-Piteşti, cu o lungime de 116 kilometri şi un cost estimat la peste 3 miliarde de euro, a ieşit de pe lista de priorităţi a companiei de drumuri şi are şanse minime să fie începută în următorii ani. Deşi anul trecut statul vorbea de finalizarea ei până în 2016, în prezent această şosea a ieşit de pe lista de “proiecte viitoare”.

Statul a cheltuit aproape 2,5 milioane de euro în perioada 2007-2008 pentru realizarea studiului de fezabilitate a autostrăzii Sibiu-Piteşti, iar în vara anului trecut anunţa că este dispus să plătească de aproape şase ori mai mult pentru revizuirea acestui studiu. Autostrada Sibiu-Piteşti a intrat însă de atunci într-un con de umbră şi în prezent compania de drumuri nici nu mai ştie dacă o şosea pe o astfel de rută va mai fi construită în următorii ani.

CNADNR a demarat procedurile de licitaţie pentru revizuirea studiului de fezabilitate în  primăvara anului trecut, când la şefia Ministerului Transporturilor, care avea la acea vreme în subordine compania de drumuri, se afla Alexandru Nazare (PDL). Ulterior, în noiembrie, licitaţia evaluată la puţin peste 14 milioane de euro a fost anulată, în perioada în care la Transporturi ministru era Ovidiu Silaghi (PNL). CNADNR a intrat la începutul acestui an în subordinea Departamentului pentru Proiecte de Infrastructură şi Investiţii Străine, condus de Dan Şova (PSD), iar la începutul lunii septembrie compania de drumuri anunţa din nou că intenţionează să refacă studiul de fezabilitate pentru Sibiu-Piteşti. La finalul lunii septembrie însă, lucrurile au luat o nouă întorsătură.“O să încercăm să pornim o licitaţie pentru studiul de fezabilitate pentru Sibiu-Braşov, să vedem exact şi costurile. De asemenea, capătă sens când mergem spre Moldova, să avem o autostradă pe Braşov-Bacău. Astfel, în Braşov se leagă cele trei provincii româneşti: Transilvania cu Ţara Românească şi Moldova”, spunea şeful CNADNR, Narcis Neaga, la finalul lunii septembrie.

Autostrada Sibiu-Piteşti, considerată a fi dificil de construit din cauza faptului că traversează munţii, este singurul tronson din fostul aşa-numit Coridor IV paneuropean în cazul căruia nu există un orizont de timp măcar estimativ privind începerea sau finalizarea lucrărilor.

Coridorul IV paneuropean, cunoscut în prezent, după normele Uniunii Europene, sub denumirea de proiect prioritar şapte, începe în România la Nădlac şi se termină la Constanţa, însă în prezent doar pe circa 425 din cei aproape 800 de kilometri care leagă vestul României de est se poate circula. Pe alţi 110 kilometri, între Orăştie şi Sibiu, precum şi în prima parte a tronsonului Lugoj-Deva, se lucrează în prezent, urmând ca şoselele să fie gata anul acesta sau cel târziu în 2014, potrivit celor mai recente estimări ale CNADNR. De asemenea, construcţia pe alte tronsoane de pe Timişoara-Lugoj-Deva urmează să înceapă în următoarele luni sau cel mai târziu în primăvară.

Din 2010 şi până anul trecut, guvernele care s-au perindat la Palatul Victoria au agreat ideea concesionării autostrăzii Sibiu-Piteşti, în contextul în care statul nu-şi permitea un efort financiar de o asemenea anvergură, iar Comisia Europeană nu a inclus şoseaua pe lista celor cu finanţare europeană, deşi ruta aparţine Coridorului IV paneuropean, care în România este construit preponderent din bani de la Bruxelles. Ulterior însă, statul a anunţat că autostrada Sibiu-Piteşti va fi construită din fondurile europene alocate României în exerciţiul financiar 2014-2020. Mai mult, încă de anul trecut apăruseră discuţii potrivit cărora pe tronsonul Sibiu-Piteşti nu va mai fi construită o autostradă şi că o variantă nouă ar fi a unei autostrăzi Sibiu-Braşov care să facă mai departe legătura cu Bucureştiul.

Autostrada Sibiu-Braşov ar trebui continuată spre Bucureşti prin tronsonul Braşov – Comarnic, un proiect pe care statul vrea să îl concesioneze în perioada următoare, trei consorţii (Spedition UMB – Tehnostrade, Vinci – Aktor şi Impreglio – Salini) aflându-se în competiţie pentru această investiţie.

Compania de drumuri a mai încercat însă de două ori în ultimul deceniu să construiască acest tronson în parteneriat public-privat, însă de fiecare dată încercările s-au soldat cu un eşec, astfel că rămâne întrebarea dacă va reuşi de această dată statul român să convingă un investitor privat să pună banii acţionarilor într-o autostradă în România, banii urmând a fi recuperaţi în special din taxă.