Verdict şoc în Financial Times: „Obosite“ de tranziţie, ţările din Europa de Est ar putea să nu mai ajungă din urmă Vestul

Autori: Mădălina M. , Andrei Cîrchelan 24.11.2013

Deşi au recuperat o bună parte din decalajul faţă de ţările europene din Vest, statele din fostul Bloc Sovietic sunt încă departe de nivelul de trai din Occident, iar încetinirea reformelor ar putea să le împiedice să ajungă vreodată la acest nivel, scrie Financial Times într-un editorial publicat la finalul acestei săptămâni, text care nu mai lasă nicio speranţă Europei de Est, catalogând-o drept „rătăcită în tranziţie“.

După dizolvarea Pactului de la Varşovia din 1991, care a dus la pră­buşirea Uniunii Sovietice, spe­ranţa ge­nerală era ca statele mem­bre să sca­pe de sărăcie şi să ajungă la nivelul de viaţă mai ridicat al Eu­ropei de Vest. 

Pentru un timp, sta­tele care formau Blocul Sovietic au recuperat cu o viteză semni­ficativă. În ultimele două decenii, decalajul în veniturile pe cap de locuitor între aşa-numitele „eco­no­mii de tran­ziţie“ şi statele membre ale Uniunii Europene s-a redus considerabil.

Totuşi, evoluţia a stagnat, iar Banca Europeană pentru Recons­trucţie şi Dezvoltare (BERD), care a susţinut transformarea fostului Bloc Sovietic într-o economie de piaţă, avertizează că diferenţa rămasă nu va putea fi depăşită, ceea ce este unul dintre cele mai şocante verdicte ale analiştilor.

BERD consideră că presiunile interne pentru reforme structurale au dispărut, iar creş­terea producti­vităţii va fi modestă în următorii 10 ani. Potrivit băncii, pentru descă­tuşarea pieţei forţelor de muncă era necesară creşterea competitivităţii.

Spre deosebire de alte pieţe emergente, economiile de tranziţie s-au aflat în imposibilitatea de a creşte prin acumulare de capital sau prin generalizarea învăţământului primar, pentru că erau ţări în care investiţiile au fost mari relativ la PIB şi educaţia era deja la un nivel avansat.

Înlocuirea pla­nificării centralizate a fost singurul câştig real, analizează FT.

Dereglementarea este esenţială pentru creşterea economică, însă, după cum observă şi BERD, există anu­mite constrângeri  care îm­pie­dică reformele.

Cel mai mare obsta­col în faţa reformelor este repre-zentat de voinţa liderilor locali care nu vor să renunţe la confortul cu care s-au obişnuit în vechiul regim.
 

Presiune externă

Pentru depăşirea acestei rezis­tenţe este necesară presiunea ex­ternă. Ultimul deceniu a de­monstrat că aspiraţia de a se alătura orga­nizaţiilor europene puternice, precum Uniunea Europeană, poate reprezenta deschiderea către re­forme şi către schimbare.

Desigur, nici măcar legăturile internaţionale şi comerţul liber nu sunt suficiente pentru a schimba unele instincte de bază. Spre exemplu, Ucraina a îngheţat legă­turile comerciale cu UE. În aceste cazuri, UE tre­buie să găsească interlocutori care doresc să evite repetarea greşelilor din trecut.
 

Încetinire a creşterii economice

În perioada 200-2008, produsul intern brut (PIB) a înregistrat o creştere medie de 4,3% în Europa Centrală şi 5,4% în Europa de Sud-Est, în timp ce în zona euro creşterea era de 2%, iar Germania, cea mai puternică economie a Europei, avea o creştere de 1,6%, potrivit unor date ale Raiffeisen Re­search citate de Bloomberg.

Campioni ai creşterii economice în această perioadă au fost Belarus, Rusia şi Ucraina, state care nu sunt în Uniunea Europenă, cu creşteri anuale medii de 8%, 7% şi respectiv 6,9%.

Pentru anii 2014 şi 2015 însă, analiştii Raiffeisen Research prog­no­zează o încetinire a creşterii eco­nomice în Europa Centrală şi de Est, cuplată cu o revenire la creştere solidă în Vest.

Rezultatul prognozat de analişti pentru 2015 arată creş­tere eco­nomică de 2,5% în Ger­ma­nia, 2% în zona euro şi creşteri si­milare în Ucraina, Belarus şi Rusia.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 25.11.2013