Cu un program de stimulare colosal în comparaţie cu cel al SUA, China a susţinut în ultimii cinci ani economia şi bursele lumii. Acum băncile chineze se îndreaptă spre criză

Autor: Bogdan Cojocaru 26.11.2013

După criza economică şi financiară de după pră­buşirea băncii americane de investiţii Lehman Brothers, China a injectat pe tăcute de aproape trei ori mai multă lichiditate în economia proprie, în cea globală şi în pieţe decât Rezerva Federală a Statelor Unite şi Banca Japoniei la un loc, ceea ce face ca revenirea economiei mondiale să fie dependentă şi vulnerabilă la banii Chinei. Unul dintre rezultatele sti­mulentelor din China este creşterea activelor din sistemul bancar chinez la o sumă colosală echivalentă cu aproape de două ori şi jumătate PIB-ul ţării, iar băncile chineze sunt pândite de o criză a creditului.

În ultimii cinci ani, Rezerva Federală a Stetelor Unite a luat prim-planul luptei marilor state ale lumii cu criza cu un program ameţitor de stimulare economică prin care injectează câte 1.000 de miliarde de dolari pe an în economie şi pieţe prin achiziţii de active. Activele băncilor americane au crescut cu 2.100 miliarde de dolari, iar aceasta datorită unor contribuţii de 2.500 miliarde de dolari din partea Rezervei Federale. Însă în paralel guvernul chinez a rulat propriile programe de stimulare cu lichiditate, iar activele băncilor chineze au explodat cu 15.500 miliarde de dolari, la cota ameţitoare de 24.000 miliarde de dolari, de două ori şi jumătate economia chineză, a doua ca mărime din lume, scrie zerohedge.com.

Implicaţiile acestor programe sunt pe măsura sumelor. Dacă piaţa acţiunilor americane şi în special cea a obligaţiunilor

s-au cutremurat în vară din cauza temerilor că Fed şi-ar putea reduce cu doar 10-20 de miliarde de dolari programul de stimulare (banca injectează 85 de miliarde de dolari în fiecare lună), sistemul interbancar din China aproape că a îngheţat când dobânzile contractelor repo au explodat la 25% din cauza unor speculaţii vagi că banca centrală chineză va injecta în economie cu echivalentul a 164 de miliarde de dolari mai puţin. Aceasta înseamnă că lumea financiară este complet dependentă de lichiditatea creată de marile bănci centrale ale lumii, din SUA, Japonia şi China.

Banii Chinei nu pot fi înlocuiţi de nimeni

Cum lichiditatea creată de băncile centrale respectă la nivel global principiul vaselor comunicante, dacă una dintre „surse“ se opreşte, celelalte trebuie să mărească debitul. Retragerea Fed ar duce, probabil, la creşterea programelor de ajustare cantitativă ale Bănci Japoniei şi poate ale BCE.

Însă cel mai mare cal de povară este China. Dacă ceva se întâmplă cu motorul creşterii creditului din China, din cauza mărimii programelor chinezeşti, celelalte mari bănci centrale nu pot interveni cu nimic pentru a contrabalansa griparea motorului chinezesc.

Iar China este pândită de o criză a datoriilor după o frenezie de 6.600 miliarde de dolari a creditului încurajată de Beijing pentru combaterea încetinirii economice globale. Miza sunt împrumuturi bancare de mii de miliarde de yuani pe care companii care produc de la vapoare la oţel şi panouri solare se chinuie să le ramburseze în condiţiile în care economia înregistrează cel mai slab ritm de creştere de după 1999, scrie Bloomberg.

Cele mai mari bănci din China sunt deja afectate, triplând cantitatea de credite toxice pe care le-au anulat în prima jumătate a acestui an şi curâţindu-şi portofoliile în aşteptarea unui nou val de defaulturi. Industrial & Commercial Bank of China şi alte patru mari bănci chineze au şters datorii de 22,1 miliarde de yuani (3,6 miliarde dolari) pe care nu le-au putut colecta de la începutul anului până în iunie, comparativ cu 7,6 miliarde yuani în perioada similară a anului trecut.

„În următorii 3-4 ani, industriile cu capacitate de producţie în exces vor fi principala sursă de pierderi prin credite neperformante. Viteza procesului va de­pinde de determinarea guvernului şi de acceptarea unei dureri scurte în schimbul unor câştiguri de durată“, a afirmat Liao Qiang, director la divizia din Beijing a Standard & Poor’s.

Oraşe moarte din cauza încetinirii creşterii

Un exemplu de victime ale febrei creditării sunt blocurile de locuinţe părăsite şi jefuite din oraşul Nantong, care cândva au găzduit 38.000 de angajaţi ai companiei China Rongsheng Heavy Industries Group Holdings. Locuinţele au fost abandonate după ce constructorul de vapoare aflat în pragul falimentului şi-a redus cu 80% numărul angajaţilor în ultimii doi ani. Multe din afacerile care au hrănit viaţa oraşului

s-au închis. Economia Chinei va creşte, probabil, cu 7,6% anul acesta, cel mai slab ritm de după 1999.

Calitatea creditului a început să se deterioreze spre sfârşitul anului 2011 în condiţiile în care debitorii s-au îndatorat şi mai mult pentru a-şi putea onora plăţile în contextul încetinirii economiei şi al veni­turilor mai mici. Obligaţiile de plată prin dobândă către creditori au urcat de la 7% din PIB-ul Chinei în 2008 la 12,5% din PIB, iar până la sfârşitul anului 2017 aceste datorii ar putea ajunge la 22%, în cele din urmă „copleşindu-i pe debitori“, potrivit agenţiei de rating Fitch. Între timp, creditul va urca la 250% din PIB, nivel aproape dublu comparativ cu 2008.

China s-ar putea confrunta din cauza defaulturilor cu pierderi din credite de până la 3.000 de miliarde de dolari, mai mari decât în orice alte crize ale creditului.

Anul Calului: pieţele chineze ar putea galopa spre creşteri istorice

După regulile zodiacului chinezesc, 2014 va fi „Anul calului” şi potrivit firmei de cercetare Jefferies va fi anul în care China, a doua economie ca mărime a lumii, ajunge la potenţial maxim, scrie CNBC. Analiştii firmei cred că noile reforme anunţate în luna aceasta după a treia reuniune plenară a Partidului Comunist din China vor întări încrederea în capacitatea guvernului de a reforma economia alimentând astfel creşterea explozivă a acţiunilor de pe bursele chineze. „O călătorie de 1.000 de mile începe cu primul pas. Cu calea spre prosperitate deschisă, China va galopa în forţă într-o cursă ascendentă istorică”, se arată într-o analiză a analiştilor. După reuniunea plenară, Partidul Comunist a prezentat un plan de reformă cu 60 de puncte care include relaxarea politicii unui singur copil de familie, schimbări în sistemul de protecţie socială, mai multe drepturi pentru fermieri, extinderea reformei financiare şi paşi către deschiderea spre capital privat a companiilor de stat.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 27.11.2013