Chinezii, către liderii agrobusinessului românesc: Faceţi primii paşi la export prin comerţ electronic şi prin prezenţa la târguri şi expoziţii

Producătorii, procesatorii şi comercianţii de alimente pot face primii paşi pe piaţa din China, cea mai mare din economia mondială, prin intermediul comerţului electronic, au spus ieri oficialii chinezi prezenţi la Bucureşti cu ocazia Forumului China - Europa Centrală şi de Est. Astfel, se pot evita costurile mari cu transportul şi ulterior prin prezenţa la târguri şi expoziţii în spaţiul asiatic.

„Piaţa virtuală şi site-ul alibaba.com au fost sucese din punctul de vedere al schimburilor comerciale. Volumul schimburilor comerciale făcute prin intermediul alibaba.com depăşeşte PIB-ul României. O asemenea cifră îţi dă imaginea asupra comerţului făcut printr-un astfel de site“, a spus ieri Zhang Xuming, preşedintele China Golden Pay Co. Ltd.

El a subliniat că, în ultimii ani, comerţul cu produse agroalimentare prin intermediul comerţului electronic a crescut în mod constant şi că pe această linie de achiziţie pe piaţa asiatică ajung produse precum cele din industria vinului sau din cea a lactatelor.

Pentru companiile din agrobusinessul românesc, China este o piaţă aproape în totalitate necunoscută. În ultimii şase ani, livrările de produse agroalimentare româneşti către China nu au depăşit niciodată 2 milioane de euro. Spre deosebire de noi, Franţa a livrat în primele nouă luni ale anului produse agroalimentare de peste 400 de milioane de euro către China.

Strategia pentru exporturile de produse agroalimentare în China este aceea a concentrării pe marile aglomerări urbane având în vedere costurile asociate transporturilor de mărfuri pe distanţe mari şi perisabilitatea produselor alimentare.

„În provincia Guangxi din sud-vestul Chine locuiesc 52 de milioane de oameni, este o regiune dinamică, iar economia a ajuns la 268 de miliarde de dolari, în timp ce valoarea exporturilor a fost de 29 de miliarde de dolari“, a spus Ma Jixian, directorul general adjunct al departamentului de comerţ al provinciei Guangxi.

El a afirmat că în această regiune sunt deja implicaţi investitori străini asociaţi cu oameni de afaceri local care dezvoltă 10.000 de proiecte-pilot de afaceri cu o valoare cumulată de 26 de miliarde de dolari.

„Economia provinciei creşte de la an la an şi joacă un rol dinamic pe piaţa internaţională. În ultima vreme am văzut companii care au participat la târguri şi expoziţii în regiunea noastră şi printre ele au fost şi companii din România“, a adăugat el.

De cealaltă parte, reprezentanţii români ai agrobusinessului au subliniat competitivitatea producţiei locale în domenii precum cel al cerealelor, vinului sau al creşterii animalelor.

„România produce vinuri de calitate superioară, miere sau cereale. Avem 7,3 miliioane de tone de grâu, 10,4 milioane de tone de porumb, 1 milion de tone de orz, avem potenţial de export pentru că avem un consum la jumătate faţă de producţie“, a conchis ministrul agriculturii Daniel Constantin.

Daniel Constantin, ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale

• Îmi exprim convingerea că vom putea consolida relaţiile prin mai bună cunoaştere, ceea ce va duce la creşterea schimburilor comerciale. Agricultura este una dintre cele mai importante resurse pe care trebuie să le dezvoltăm.

• Deşi contextul economic mondial este complex, vizăm intensificarea investiţiilor şi intrarea companiilor locale pe piaţa chineză.

• Prin activităţile făcute în 2012 şi 2013 s-a deschis comerţul cu produse din carne pe axa România-China.

• Piaţa chineză este şi ea interesată de creşterea de investiţii. Este vorba despre un potenţial de export de 14 milioane de capete de ovine, din care 9 milioane de capete de animale-matcă.

• România produce vinuri de calitate superioară, miere sau cereale. Avem 7,3 milioane de tone de grâu, 10,4 milioane de tone de porumb, 1 milion de tone de orz, avem potenţial de export pentru că avem un consum la jumătate faţă de producţie.

Dimitar Grekov, ministrul agriculturii şi alimentaţiei din Bulgaria

• Multe din problemele cu care agricultura se confruntă astăzi trebuie rezolvate în cadru internaţional. Totuşi, fără îndoială, rolul producţiei agricole este de a oferi producţie la preţuri adecvate.

• Bulgaria a suferit mai puţine efecte negative ale crizei faţă de alte ţări. Sectorul agro reprezintă  5% din valoarea adăugată brută din economie.

• Exportul de produse agroalimentare al Bulgariei a crescut în mod constant. Cea mai mare parte din structura exporturilor agroalimentare este deţinută de porumb, grâu, orz, seminţe oleaginoase, tutun şi produse de tutun, carne, grăsimi şi uleiuri, paste făinoase, lactate, băuturi şi altele.

• Bulgaria are avantaje economice mai ales pentru producţia de vinuri, lapte, producţia şi procesarea de fructe.

Ma Jixian, director general adjunct al departamentului de comerţ al provinciei Guangxi

• Provincia Guangxi se află în sud-vestul Chinei, iar aici locuiesc 52 de milioane de oameni. Este o regiune dinamică din punct de vedere comercial, în ultimii ani economia din provincia noastră a intrat într-un ritm de creştere ascendent. În 2012 economia regiunii a ajuns la 268 de milliarde de dolari, iar valoarea exporturilor la 29 de miliarde de dolari.

• În provincia noastră sunt multe firme din străinătate şi dezvoltăm împreună peste 10.000 de proiecte pilot care ajung la o valoare de 26 de miliarde de dolari.

• Economia provinciei creşte de la an la an şi joacă un rol dinamic pe piaţa internaţională. În ultima vreme am văzut companii care au participat la târguri şi expoziţii în regiunea noastră şi printre ele au fost şi companii din România.

• Prin acest summit sperăm să putem avea acces pe pieţele din Europa Centrală şi de Est, vrem ca şi companiile din această regiune să fie mai active, să vină la târguri şi expoziţii din China şi din regiunea noastră. Dacă facem acest lucru, putem promova tradiţia ţărilor din Europa Centrală şi de Est în China şi implicit produsele acestor ţări.

• Trebuie să recreăm vechiul „Drum al Mătăsii” care conecta Vestul de Est. Sperăm că acest forum va aduce companii din România în regiunea noastră.

Vladimir Mânăstireanu, preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor

• Consider că semnarea acordului pentru exportul de bovine vii pentru reproducţie şi de carne de porc congelată este un succes pentru ambele ţări şi un succes pentru industria din România.

• Toate misiunile de audit din China s-au desfăşurat din punctul de vedere al  sănătăţii animalelor. Putem da asigurări că vom pune în circulaţie pe piaţa din China alimente sigure şi animale sănătoase.

• Există intenţia să deschidem discuţia şi pentru autorizarea exporturilor de lapte, carne de ovine şi porcine vii.

Ovidiu Gheorghe, preşedintele Patronatului Român al Viei şi Vinului

• Industria vinului este atât un partener al turismului, cât şi un partener al gastronomiei. În societatea modernă există preocupare pentru alimentaţie echilibrată şi pentru consumul înţelept de băuturi alcoolice.

• Vinul românesc recâştigă pieţele noastre tradiţionale. O ţintă strategică este piaţa Asiei şi aici miza este China, unde consumul a crescut cu 15% pe an între 2006 şi 2011.

• Piaţa vinului din China are o valoare de 1 miliard de dolari. 90% din consumul de vin din China este din producţia internă. Din 2012, China a devenit o piaţă de export devansând Germania şi semnele pentru viitor sunt îmbucurătoare.

Zhang Xuming, preşedintele China Golden Pay Co Ltd.

• Piaţa virtuală şi site-ul alibaba.com au fost sucese din punctul de vedere al schimburilor comerciale. Volumul schimburilor comerciale făcute prin intermediul alibaba.com depăşeşte PIB-ul României. O asemenea cifră îţi dă o imagine asupra comerţului făcut printr-un astfel de site.

• Comerţul electronic cu produse agroalimentare a crescut în ritm constant. Importul de produse lactate din China a ajuns la un nivel record.

• Importul de produse de pe internet include o mare varietate de produse. Sunt multe strategii să promovezi comerţul electronic în China. Au loc schimbări la nivelul politicilor vamale, guvernul a făcut reforma acestor politici vamale încercând să reducă pierderile comerciale pentru a aduce mai multe produse pe piaţa chineză.

• Dorinţa noastră este să creştem competitivitatea produselor noastre şi să dezvoltăm logistic şi să importăm prin e-commerce vin şi produse lactate.

Wu Jiang, preşedinte al CECZ Trading & Logistic Cooperation Zone Co. Ltd.

• Am reuşit să dezvoltăm capacităţi logistice în Europa. Spre exemplu, avem un centru logistic la Budapesta şi de asemenea avem schimburi logistice cu Slovacia. Aceste investiţii au dus la crearea unei reţele de distribuţie a produselor noastre în zona europeană.

• Toate aceste acţiuni s-au bucurat de sprijinul autorităţilor din cele două ţări. Având în vedere realizările prin centrul logistic de la Budapesta, noi am reuşit să creăm o piaţă largă pentru exportul produselor din China şi prin eforturile pe care le-am depus am reuşit să luăm cunoştinţă de caracteristicile companiilor de acolo.

• Acesta este modul prin care putem creşte exporturile şi importurile. Este o cale bună pentru schimburile comerciale cu Europa. Am învăţat mult despre piaţă de la companiile locale, ne-am familiarizat cu cultura locală.

Sorin Dogaru, preşedintele Asociaţiei Depozitarilor de Cereale din România

• Avem ferme de subzistenţă şi ferme ultramoderne, după aderarea la UE producţiile au crescut şi se situează astăzi la 23 de milioane de tone de cereale de înaltă calitate. România este cunoscută pentru calitatea cerealelor.

• România este o ţară cu potenţial enorm încă neatins şi o agricultură foarte performantă, dar cu un factor limitant:  apa.

• Necesarul de investiţii în irigaţii este foarte mare, dar dacă punem la punct sistemul de irigaţii putem, în patru-cinci ani, să depăşim o producţie de 30 de milioane de tone de cereale.

• Odată ce tranzitează Dunărea, cerealele ajung în silozurile maritime. În portul Constanţa capacităţile de stocare au crescut de zece ori în ultimii zece ani şi au ajuns la 1 milion de tone.

• România are un potenţial de export şi are nevoie de investiţii pe tot drumul cerealelor: de la câmp la Marea Neagră. Vorbim de infrastructură, de la drumuri la şlepuri şi barje.

Marian Cioceanu, preşedintele asociaţiei producătorilor agricoli bio „BioRomânia”

• Agricultura ecologică are două mari puncte de interes pentru investitorii străini: producţia în România şi investiţiile în procesare.

• Producătorii bio din România exportă materii prime pe piaţa din Europa de Vest. Produsele care pleacă la export sunt mierea, seminţele oleaginoase sau cerealele.

• China poate să îşi aducă aportul punctual la această piaţă prin investiţiile în industria de procesare. Există aici atât piaţa liberă din UE, cât şi accesul la port.

Dumitru Grigorean, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Bovine de Carne din România

• Suntem abia pe locul 10 în UE la efectivul total de bovine. În acest moment avem 14,8 capete de bovine la suta de hectare, avem avantaje şi dezavantaje.

• Avem 4,7 milioane de hectare de păşune, pot fi valorificate cu bovinele specializate pe producţia de carne.

• În ultimii opt-zece ani s-au importat multe animale, nu însă atât de multe pe cât am fi vrut din rase specializate pe producţia de carne.

• Viţeii pleacă la marile îngrăşătorii din Europa, avem producţie de cereale mare. Sperăm să valorificăm cerealele prin îngrăşarea viţeilor.

• Dacă acum mai avem 2 milioane de capete de bovine, credem că până în 2020 vom ajunge la 5 milioane de capete.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 27.11.2013